În opinia sa, pentru economia României riscurile provin, la ora actuală, numai din exterior şi pot afecta exportul şi fluxurile de capital.
‘Să nu uităm, România are o datorie publică mică, dar are o datorie externă, făcută în principal de sectorul privat în ultimii doi ani şi de sectorul public, care a atins 97 de miliarde de euro. Deci, orice defecţiune în fluxurile de capital pentru refinanţarea sau plata la scandenţă a acestei datorii externe sigur că ne-ar provoca probleme. Deci, eu cred că ne situăm undeva între 6-7, pe o scară de la 1 la 10, în care 10 ar însemna că se întâmplă recesiune’, a afirmat Stolojan.
Cel mai mare risc pentru România, a apreciat fostul premier, este ca acea creştere economică proiectată pentru anul viitor la 3,5%, faţă de 1,5 – 1,6% anul acesta, să nu se realizeze şi atunci reducerea deficitului bugetar de la 4,4% în acest an la 3% în anul viitor să devină o sarcină extrem de grea, dacă nu imposibil de realizat într-un an electoral.
Al doilea risc este blocarea fluxurilor de capital din motive externe şi cu probleme pentru finanţarea datoriei sau refinanţarea datoriei externe a României, iar al treilea risc – condiţionat de cele dinainte – o deteriorare a creditelor bancare, ca urmare, de această dată, a încetinirii creşterii economice, a stagnării.
‘Sistemul bancar din România, deşi este bine capitalizat iar acest lucru este recunoscut de către toată lumea, are probleme însă serioase cu privire la creditele considerate pierderi şi îndoielnice. Am nişte date raportate de BNR la 30 iunie 2011 şi volumul creditelor considerate pierderi şi îndoielnice a ajuns la peste 46 miliarde de lei, în creştere cu circa 9 miliarde faţă de 30 iunie anul trecut. Deci, iată, discutăm de circa 10 miliarde de euro, iar pentru acestea s-au constituit provizionare de circa 25 de miliarde, deci circa 6 miliarde de euro, provizionare care înseamnă de fapt profit realizat de către băncile din România, dar care este blocat pentru a acoperi aceste pierderi previzibile (…) Totul depinde de ce se întâmplă cu economia românească, pentru că băncile sunt şi ele sub impactul unei ciclicităţi economice. Dacă economia staţionează sau o ia înapoi, evident că şi alte credite considerate astăzi, să zicem, într-o stare mai bună, pot deveni îndoielnice sau chiar pierderi’, a avertizat Stolojan.
Fostul premier consideră că nu este nevoie în continuare de măsuri de austeritate, ci de ‘stăvilirea’ risipei, de atenţie la destinaţia investiţiilor, pentru că efortul trebuie concentrat pe investiţii productive.
‘Sigur că aici discutăm de săli de sport, de multe alte lucruri care, sigur, sunt importante la nivelul fiecărei localităţi, dar dacă discutăm de capacitatea productivă crescută de care are nevoie România, sigur că avem un semn al întrebării, faţă de eficienţa acestor investiţii. În al doilea rând, avem o serie de instituţii care sunt autonome, care înainte de 1990 n-aveau resurse, le-au fost luate terenuri şi alte proprietăţi producătoare de venituri, iar după 1990 au căpătat înapoi terenuri, au început activităţi productive, dar au rămas agăţate de bugetul ţării în continuare, la fel ca înainte de 89 şi chiar şi mai şi. Vă dau un singur exemplu: dacă luăm Academia Română, nu este normal ca Academia Română, care şi-a recuperat foarte multe proprietăţi, să rămână în continuare cu o serie de cheltuieli din bugetul ţării care nu-şi mai au sens. Trebuie judecată fiecare cheltuială din buget. Această prioritizare este în sarcina guvernului şi în primul rând a Ministerului Finanţelor’, a mai spus Theodor Stolojan.
SURSA: Agerpres
