Aliații NATO discută despre modalităţi de a se asigura că Ucraina nu va fi atacată din nou de Rusia odată ce războiul se va încheia. Aceștia analizează ce ar putea fi făcut pentru a evita o repetare a războiului. „Cel mai important lucru este să fim foarte puternici în sprijinul nostru pentru Ucraina, astfel încât Ucraina să poată învinge”, a declarat Stoltenberg.
,,Atunci când se va încheia războiul, este extrem de important să fim capabili să împiedicăm ca istoria să se mai repete”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea să obţină „garanţii de securitate” din partea alianţei celor 31 de state pentru a preveni orice alt atac viitor din partea Rusiei, după ce vecinul său estic a anexat deja ilegal peninsula Crimeea în 2014, iar în februarie 2022 a declanşat o invazie pe scară largă.
În aceste condiţii, membrii NATO analizează ce ar putea fi făcut pentru a evita o repetare a războiului.
„Există consultări în curs de desfăşurare”, înainte de summitul NATO care va avea loc în Lituania la 11-12 iulie, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unui interviu cu predecesorul său, Anders Fogh Rasmussen, în cadrul unei conferinţe la Copenhaga.
Jens Stoltenberg a refuzat să ofere detalii despre aceste discuţii.
Aliaţii NATO beneficiază de o garanţie de securitate colectivă
Aliaţii NATO beneficiază de o garanţie de securitate colectivă – aşa-numitul Articol 5 din Tratatul fondator de la Washington – care prevede că un atac asupra unuia dintre ei ar fi considerat un atac asupra tuturor.
Anul trecut, după ce Finlanda şi Suedia au solicitat să adere la NATO, SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania s-au angajat să ofere garanţii de securitate celor două ţări, până la aderarea efectivă, în cazul în care ar fi fost nevoie pentru a-l descuraja pe preşedintele Vladimir Putin să încerce să destabilizeze cei doi vecini nordici ai Rusiei.
Între timp, Finlanda a aderat la NATO şi beneficiază de protecţia Articolului 5, dar aderarea Suediei este încă în curs, aşteptând ratificarea din partea Turciei şi Ungariei.
„Nu ştim cum se va încheia acest război, dar ceea ce ştim este că, atunci când se va încheia, este extrem de important să fim capabili să împiedicăm ca istoria să se mai repete”, a declarat Jens Stoltenberg. Dincolo de anexarea Crimeei, el a menţionat şi conflictul Rusiei cu Georgia din 2008, spunând că „acest lucru trebuie să înceteze”.
Stoltenberg afirmă că principalul lucru pe care trebuie să-l facă este acela de a asigura Ucrainei forţă militară pentru a descuraja noi agresiuni ruse.
,,Să găsim un fel de cadru pentru a-l împiedica pe preşedintele Putin să continue să ciopârţească securitatea europeană”
„Singura modalitate de a ne asigura că acest lucru se opreşte este, în parte, să ne asigurăm că Ucraina are forţa militară pentru a descuraja şi a se apăra împotriva unei noi agresiuni din partea Rusiei, dar şi să găsim un fel de cadru pentru a-l împiedica pe preşedintele Putin să continue să ciopârţească securitatea europeană”, a explicat Stoltenberg.
Însă, a precizat el, „dacă aliaţii NATO – şi în special, desigur, cei mari – încep să emită garanţii de securitate în mod bilateral pentru Ucraina, suntem foarte aproape de Articolul 5. Deci, nu există nicio modalitate de a găsi o soluţie uşoară la aceste probleme”, a punctat Jens Stoltenberg.
În februarie, premierul britanic Rishi Sunak a cerut ţărilor NATO să ofere garanţii de securitate pe termen lung pentru Ucraina. El a spus că acestea sunt necesare pentru a proteja Ucraina de viitoarele agresiuni ruseşti şi pentru a proteja sistemul de reguli internaţionale care a ajutat la menţinerea păcii de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
NATO, ca alianţă, nu furnizează arme Ucrainei – deşi membrii săi o fac în mod bilateral şi în grupuri mai mici – iar organizaţia apără doar teritoriul ţărilor membre, deoarece se teme să nu fie antrenată într-un război mai amplu cu Rusia, care are arme nucleare.
Ucraina a solicitat să adere la NATO, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, toţi cei 31 de membri actuali ar trebui să fie de acord. Majoritatea aliaţilor se opun primirii ţării într-un moment în care războiul face ravagii.
Stoltenberg a declarat că se aşteaptă ca liderii NATO să aprobe aspiraţiile de aderare ale Ucrainei la summitul lor din iulie şi să sublinieze că uşa alianţei rămâne deschisă pentru ţările europene care doresc să adere. Însă, a subliniat el, nu are rost să vorbim despre aderare, dacă Ucraina pierde războiul.
„Cel mai important lucru este să fim foarte puternici în sprijinul nostru pentru Ucraina, astfel încât Ucraina (să) poată învinge”, a conchis Stoltenberg.