A fost prima conversaţie pe care Stoltenberg a avut-o cu Trump după alegerile desfăşurate în SUA pe 8 noiembrie.
Stoltenberg l-a 'felicitat pentru victorie şi a spus că este nerăbdător să lucreze cu el şi cu echipa sa însărcinată cu securitatea naţională', a indicat NATO într-un comunicat.
'Amândoi au subliniat importanţa ca NATO să se înscrie într-o traiectorie de durată' şi au evocat politica Alianţei în acest 'nou mediu de securitate' marcat de ameninţarea teroristă, se mai menţionează în text.
Stoltenberg a postat şi pe Twitter un mesaj în care afirmă că a discutat cu interlocutorul său despre importanţa 'unei creşteri a cheltuielilor de apărare' ale statelor membre NATO.
În prezent numai cinci dintre cei 28 de membri ai NATO (SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia şi Estonia) alocă apărării un buget de cel puţin 2% din PIB, procent ce reprezintă pragul minim cerut de Alianţă.
Jens Stoltenberg a amintit că respectarea acestei solicitări privind nivelul cheltuielilor militare a fost principala sa prioritate încă de când a preluat postul de secretar general al NATO, în anul 2014.
Într-un interviu acordat în luna iulie publicaţiei The New York Times, la o întrebare legată de acţiunile ameninţătoare ale Rusiei la adresa ţărilor baltice, Trump a răspuns că, dacă Rusia le va ataca, atunci el va decide să le vină în ajutor numai după ce va analiza dacă aceste naţiuni 'şi-au îndeplinit obligaţiile faţă de noi'.
Trump a mai spus atunci că aliaţii din NATO trebuie să-şi sporească bugetele destinate apărării şi să nu mai conteze pe 'generozitatea' americană la acest capitol. 'Îmi doresc să pot continua să respect alianţele încheiate, dar pentru aceasta aliaţii trebuie să înceteze să profite de generozitatea pe care Statele Unite nu şi-o mai pot permite', a afirmat Trump când încă era doar candidat la preşedinţie.
AGERPRES
