În plină criză, edilii Capitalei au decis să consume o cincime din bugetul anual al oraşului pentru asfaltări inutile şi de câteva ori mai scumpe decât costul real.
Consilierii municipali din Bucureşti, indiferent de partidul din care fac parte, şi-au dat mâna cu subordonaţii primarului Sorin Oprescu şi au decis că reabilitarea a patru bulevarde şi a 54 de străzi (din care multe nici nu au nevoie decât, în cel mai rău caz, de intervenţii minime) va costa peste un sfert de miliard de euro.
Valoarea viitoarelor lucrări, stipulată printr-o recentă hotărâre a CGMB, i-ar face invidioşi până şi pe edilii din Monte Carlo. Şoseaua Kiseleff, de exemplu, ar urma să fie reasfaltată pentru 15,5 milioane de euro pe kilometru, iar Strada Academiei (un drum cu o singură bandă pe sens şi trotuare înguste), pentru nouă milioane de euro pe kilometru. „Păi, e mai scump decât o autostradă, iar acolo faci totul de la zero: terasamente, fundaţii, asfalt, viaducte, parapeţi“, se miră Ion Stan, unul dintre consilierii care au avizat şi votat actul normativ, spunând, tardiv, că a avut anumite suspiciuni. Adrian Costin, reprezentant al companiei de construcţii CCCF, spune că, în mod normal, asfaltarea unui metru pătrat de stradă ar trebui să coste cam 26 de euro (TVA inclus), iar un metru pătrat de trotuar, cam 30 de euro. Rezultă de aici că reabilitarea unui kilometru din Şoseaua Kiseleff ar trebui să coste sub un milion de euro, iar în cazul Străzii Academiei ar trebui să se situeze sub 300.000 de euro.
Neregulile sunt prezente şi în cazul celorlalte 56 de străzi. De exemplu, sunt umflate vizibil atât valoarea lucrărilor efective, cât şi cea a cheltuielilor cu proiectarea sau consultanţa (care ar urma să coste circa 600.000 de euro în fiecare caz, deşi de multe ori e vorba de simpla reasfaltare a unor alei de câteva sute de metri). Luaţi la întrebări, reprezentanţii CGMB şi ai Administraţiei Străzilor spun că valorile au fost stabilite de firme de consultanţă şi că, oricum, preţurile au crescut mult în ultimii ani.
Pentru asfaltarea a 1% din străzile Bucureştiului, PMB vrea să cheltuiască 265 mil. euro, bani cu care Ministerul Transporturilor construieşte 60 km de autostradă.
«Cine este pentru? 31 de voturi. Împotrivă? Zero voturi. Abţineri? 15 voturi. Acest proiect de hotărâre a fost adoptat.» Fără întrebări, fără dezbateri, fără voturi contra. Aşa a trecut prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), în urmă cu o lună, proiectul pentru stabilirea preţurilor pe care administraţia locală ar fi dispusă să le plătească pentru reabilitarea unor străzi. Potrivit actului normativ, asfaltarea celor 58 de străzi şi bulevarde (1,1% din numărul total de străzi din Capitală), în lungime totală de 43 km, ar putea costa 265 de milioane de euro. Sau 6,2 milioane de euro pe km. În 90% din cazuri, este vorba de străzi deja asfaltate, lucările prevăzute fiind, aşadar, doar decaparea carosabilului existent şi turnarea a două straturi de asfalt.
Pentru comparaţie, o sumă similară cu cea votată de Consiliul General (305 de milioane de euro) va fi cheltuită pentru realizarea a două tronsoane de autostradă (Medgidia – Constanţa şi Arad – Timişoara), în lungime totală de 65 km. Da, datele sunt corecte – cu 4,2 milioane de euro pe km în primul caz şi 5,3 milioane de euro pe km în cel de-al doilea, unii reuşesc să construiască autostrăzi (terasament, fundaţie, asfalt, parapeţi, poduri şi viaducte, noduri rutiere) cu două benzi de circulaţie şi una de refugiu pe fiecare sens de mers.
Iar situaţia se complică dacă ne uităm la infrastructura rutieră deja existentă. Cu 59 de milioane de euro, Ministerul Transporturilor a reuşit reabilitarea drumului naţional Braşov – Sibiu, în lungime de123 de km. Cost pe km – 0,48 milioane de euro. Iar cu 9,6 milioane de euro s-a realizat reabilitarea celor 39 de km ai drumului judeţean Blaj – Târnăveni. Adică 0,25 milioane de euro pe km.
775 de euro pe metrul pătrat de asfalt
Campioana dezmăţului bugetar pregătit de administraţia locală din Bucureşti este, de departe, şoseaua Kiseleff. Artera de 2,9 km, care face legătura între Piaţa Presei, Arcul de Triumf şi Piaţa Victoriei, ar urma să fie reasfaltată cu 45 de milioane de euro. Deci, 15,5 milioane de euro pe km. „Păi, asta costă mai mult decât o autostradă“, constată Ion Stan, consilier municipal PSD, unul dintre membrii Comisiei de Transporturi din CGMB (organism care a avizat proiectul de hotărâre) şi unul dintre cei care au votat în favoarea adoptării hotărârii. Şi are dreptate – reabilitarea unui kilometru din şoseaua Kiseleff ar urma să fie de până la cinci ori mai scumpă decât construcţia unui kilometru de autostradă.
Dar pentru majoritatea celor 58 de străzi lucrurile stau la fel: strada Academiei, de exemplu, ar urma să fie asfaltată cu 12 milioane de euro, sau Piaţa Gării de Nord, cu şapte milioane de euro.
Surprinzătoare sunt şi diferenţele existente între indicatori tehnico-economici aprobaţi, tot de consilierii generali, pentru aceleaşi străzi, în urmă cu mai puţin de trei ani. Astfel, pe atunci reabilitarea străzii Gării de Nord (inclusiv refacerea fundaţiei) ar fi urmat să coste 1,14 mil. euro. În 2009, aceeaşi stradă ar urma să consume 2,57 mil. euro din banii bucureştenilor (doar reasfaltare). Creşteri semnificative au avut loc şi pentru strada Grigore Cobălcescu (1,5 mil. euro în 2006, cu tot cu fundaţie, faţă de 3,3 mil. euro anul acesta, doar asfalt) sau Strada Gării Herăstrău (de la 600.000 de euro cu tot cu fundaţia refăcută la 1,9 mil. euro doar pentru reasfaltare).
Tot în 2006, CGMB decidea ca şoseaua Andronache din Capitală (cu două benzi pe sens) poate fi reabilitată (fundaţie plus reasfaltare) cu 1,6 mil. euro pe kilometru. Ei stabileau, de asemenea, că realizarea unei legături între bulevardul Timişoara şi şoseaua de centură (proiect care nu a mai avansat după alegerile din 2008) – trei kilometri de drum nou (din care 600 de metri cu patru benzi), trei poduri în lungime totală de 575 de metri şi reabilitarea a 1,7 kilometri din şoseaua deja existentă – ar fi trebuit să coste 28 mil. euro. Anul acesta, în opinia administraţiei locale, banii aceştia nu mai ajung decât pentru reasfaltarea câtorva străduţe.
Preţurile reale, infinit mai mici
Adrian Costin, reprezentant al companiei de construcţii CCCF, spune că, din experienţa sa, un metru pătrat de asfalt nou pe o stradă deja asfaltată ar trebui să coste circa 108 lei, cu tot cu TVA (cam 26 de euro), un metru pătrat de asfalt pe o stradă neasfaltată (inclusiv fundaţia) ar trebui să fie cam 169 de lei (cam 40 de euro), iar un metru pătrat de trotuar, cam 126 de lei (circa 30 de euro).
Luând în calcul aceste valori, rezultă că şoseaua Kiseleff ar putea fi asfaltată cu circa 2,6 milioane de euro, la care s-ar adăuga aducerea la nivel a căminelor şi a gurilor de scurgere, marcajele şi semnalizarea, precum şi sumele prevăzute la capitolele „asistenţă tehnică, consultanţă“, „studii şi proiectare“, respectiv „alte cheltuieli“ (circa 5,8 milioane de euro, dar probabil că, în realitate, ar trebui să fie vorba de mult mai puţin şi în acest caz). Oricum, devizul total ar ieşi la sub zece milioane de euro – de cinci ori mai puţin decât doreşte să cheltuiască Primăria.
Iar lucrurile devin şi mai interesante când se iau în calcul drumuri secundare. Strada Radu Cristian, de exemplu, are doar 110 metri lungime. Cu toate acestea, ar urma să fie asfaltată cu 1,14 mil. euro (adică 10,4 mil. euro pe km). Lucrările efective ar urma să coste 230.000 de euro (restul, nu mai puţin de 900.000 de euro, ar urma să fie alocat pentru consultanţă, proiectare şi „alte cheltuieli“). Pe baza valorilor pomenite mai sus, asfaltarea ar trebui să coste însă numai 28.000 de euro – de opt ori mai puţin.
Apărare neconvingătoare
Grigore Popa, preşedintele Comisiei de Transporturi din CGMB, spune că nu are la dispoziţie un corp tehnic care să evalueze proiectele şi, în aceste condiţii, rolul organismului se restrânge la a emite un aviz de oportunitate. „Datele vin de la Administraţia Străzilor şi au fost preluate din studii de fezabilitate efectuate de companii specializate independente“, explică el. Popa mai spune şi că indicatorii tehnico-economici nu sunt neapărat definitorii pentru preţ. „Ei permit bugetarea, pentru a pregăti licitaţiile. Dar numai piaţa va stabili nivelul corect“, afirmă acesta.
„Preţurile doar par mari. Depind, însă, de ce se doreşte pe fiecare stradă – pe Kiseleff, de exemplu, vom înlocui canalizarea pluvială existentă cu una modernă, la bordură“, declară Alina Roman, directoarea Administraţiei Străzilor. Ea mai încearcă să explice valorile utilizate prin faptul că aceşti indicatori vor sta la baza unor acorduri-cadru de întreţinere a străzilor valabile patru ani, dar şi prin posibilitatea ca, până la organizarea licitaţiilor, preţurile practicate de firme să crească.
Argumentele treoretice nu reuşesc, însă, să modifice realitatea: aleşii bucureştenilor sunt dispuşi să consume 20% din bugetul anual al Capitalei pentru asfaltarea câtorva străzi. Din care multe nici nu dau semne că ar avea nevoie de asemenea lucări în următorii ani.
Preţurile doar par mari. Ele depind de ce se doreşte pe Kiseleff, de pildă, înlocuim canalizarea pluvială cu una modernă.
Alina Roman, director Administraţia Străzilor
Ce înseamnă 265 mil. euro
– Banii necesari pentru renovarea şi modernizarea a 100-150 de şcoli.
– O sumă de 1,5 ori mai mare decât bugetul pe 2009 al Clujului.
– Banii necesari pentru construcţia a 10 spitale moderne cu 200 de paturi sau pentru renovarea şi modernizarea a 20 de spitale.
– O sumă suficientă pentru electrificarea totală a localităţilor din România.
– Veniturile anuale a 132.000 de pensionari din România.
Şoseaua Kiseleff ar urma să fie reabilitată cu 15 mil. euro/km preţ considerat incredibil de către specialiştii consultaţi
Deşi asfaltul pe care îl are azi ar necesita maximum câteva plombe, pentru Strada Gării de Nord se vor cheltui 2,6 mil. euro
Str. R. Cristian – 110 metri lângă Piaţa Rosetti. Va fi asfaltată cu 1,1 mil. euro
Deşi aproape perfectă, Strada Academiei va costa 12 milioane euro
A mai fost reabilitată o dată acum câţiva ani. Nu contează , Primăria vrea să reasfalteze Piaţa Gării de Nord cu 7 milioane euro
