Anul 2003 a adus 376 de firme cu capital strain in judetul Cluj si un aport social de aproape patru milioane de dolari. Ca numar de firme, cele mai multe investitii straine au venit din Italia (116) Germania (46), Ungaria (39) si Austria (23). Valoric insa, "grosul" aportului social a venit din Italia (1,8 milioane) si Spania (1,6milioane USD). Italienii sunt prezenti in special in industria usoara. Aku Est produce incaltaminte trekking (bocanci pentru alpinisti), italienii investind in fabrica
Anul 2003 a adus 376 de firme cu capital strain in judetul Cluj si un aport social de aproape patru milioane de dolari. Ca numar de firme, cele mai multe investitii straine au venit din Italia (116) Germania (46), Ungaria (39) si Austria (23). Valoric insa, „grosul” aportului social a venit din Italia (1,8 milioane) si Spania (1,6milioane USD). Italienii sunt prezenti in special in industria usoara. Aku Est produce incaltaminte trekking (bocanci pentru alpinisti), italienii investind in fabrica de la Cluj aproximativ doua milioane de euro. Dincolo de investitiile directe venite din exterior, o serie de companii locale au relatii contractuale cu firme multinationale puternice. Anul trecut, exportul clujean a totalizat peste 388 de milioane de euro, iar importurile s-au ridicat la 567 de milioane.Sinterom a castigat clientul Bosch Ungaria si produce repere pentru sculele electrice de mana fabricate sub marca germana. Valoarea contractului de export este, pentru 2004, de aproximativ 200.000 euro. Firma clujeana a avut un export total de 1,2 milioane de dolari anul trecut, dublu fata de 2002. La aceasta crestere au contribuit si contractele cu Danfoss Holding (producator de compresoare pentru frigidere, congelatoare etc.) si cu Wells (producator de piese pentru motoarele Perkins, prezente pe utilajele Caterpillar). Daca bujiile Sinterom sunt cunoscute acum la nivel intern, compania intentioneaza sa deschida si o linie de asamblare a acestor produse in exterior, in Iran.EnergoBit, care pana anul trecut exporta doar tablouri electrice si de automatizari, a „iesit” la export si cu celelalte produse ale grupului – transformatoare, corpuri de iluminat, sisteme pentru managementul energiei. Mai mult, anul trecut, grupul (cu o cifra de afaceri de 20 de milioane de dolari) a derulat constructia unei statii electrice in Nigeria, contract in valoare de aproximativ 2 milioane de dolari. De fapt, antreprenoriatul electric este directia de dezvoltare a companiei, datorita dezvoltarii investitiilor industriale, dupa cum spune Pal Peter, vicepresedintele EnergoBit. Pe plan intern, compania a lucrat la retelele de alimentare de la National TV, Michelin Zalau, fabrica de bere a fratilor Micula, parcul industrial Satu Mare, statii de betoane Holcim si benzinarii Rompetrol, iar pentru Metrorex a asigurat un sistem de contorizare si monitorizare a consumului de energie electrica.Cladirea Electrosigma adaposteste practic o platforma de productie electronica din care fac parte trei firme distincte: Electrosigma, Eckerle si Hanna Instruments (40 tari). Inainte de 1989, Electrosigma producea de la ceasuri de taximetrie la componente de mixere de sunet. In prezent, cu o cifra de afaceri de 4 milioane de dolari anul trecut, produce componente electronice pentru aparatura medicala, iar Hanna Instruments este unul dintre clienti. Hanna este unul dintre principalii producatori mondiali de instrumente stiintifice de masura si control. Compania din Romania a avut in 2002 o cifra de afaceri de 1,5 milioane de dolari. Eckerle Romania, parte a grupului german omonim, produce, printre altele, componente pentru motoare electrice si intentioneaza sa se extinda cu o hala in viitorul parc industrial de la marginea Clujului.Rachiurile romanesti incearca sa intre in preferintele nemtilor. Prodvinalco isi dezvolta productia de rachiuri naturale si are in pregatire un contract de 500.000 de euro pentru export in Germania. „Cred ca piata Germaniei dicteaza, iar daca luam examenul acolo inseamna ca ne putem dezvolta si in alte zone. Sper ca 2007 sa ne prinda cu o piata stabila in comunitate”, spune Mircia Todea, director general. „Pana acum am produs mai mult rachiuri industriale, altfel spus, bauturi spirtoase. Piata externa este deschisa catre produsele naturale, dar in tara ne-am lovit de producatorii particulari, care nu au probleme cu taxele si accizele”, spune Todea. Alaturi de firmele Farmec, ProWine si Armatura Zalau, Prodvinalco se va asocia pentru o reprezentanta si in Polonia.
Clujenii exporta portelan din Japonia pana in SUA
Porcelain Manufacturers, prima firma de productie inregistrata in Cluj dupa 1990, a fost infiintata de Mircea Moga, fostul director al fabricii de portelanuri Iris. „Specificul cu care am pornit au fost produsele de manufactura. Nu necesitau un echipament industrial si se valorifica forta de munca”, spune Moga. A pornit cu 60 de oameni si cu o investitie de 250.000 de dolari, pe credit. Firma particulara s-a dezvoltat, si in prezent 80% din cifra de afaceri a companiei, doua milioane de euro anul trecut, sunt reprezentate de export. Vasele decorative si celelalte produse (de la vesela la corpuri de iluminat) se vand in America, Germania, Austria, Italia si Japonia. Portelanurile lui Mircea Moga sunt cunoscute americanilor de zece ani, de cand firma clujeana vinde in Florida. Pe celebrul 5th Avenue, produsele clujeanului se vand chiar si cu 3.500 de dolari bucata! Hoteluri precum Marriott, Hilton, Majestic, Intercontinental sau Casa Vernescu sunt printre clientii interni ai Porcelain Manufacturers. Daca firma fostului director al Iris, indepartat de sindicate in 1990, a prosperat, producatorul traditional clujean de obiecte din portelan a intrat in faliment din cauza problemelor de management. Productia a fost reluata, dupa trei ani de pauza, in octombrie 2003. Daca Porcelain Manufacturers pune accent pe obiectele decorative, Iris s-a axat pe obiectele de menaj. Fosta fabrica, actualmente o cu totul alta firma din punct de vedere juridic (Iris Poretelan), a fost cumparata de Geromed Medias, producator de sticla. In perioada octombrie 2003-martie 2004, valoarea productiei s-a ridicat la aproximativ 20 de miliarde de lei, din care jumatate a plecat la export (Italia, Spania, Franta, Germania si Ungaria). Directorul Iris, Ioan Beudean, estimeaza vanzari de 3 milioane de dolari in 2004 si o crestere a ponderii exporturilor cu zece procente.Topul exportatorilor este dominat de producatorii de textile si confectii: Jolidon, Flacara, Held Fashion, Tricotaje Somesul, Argos sunt principalii actori. Impreuna cu firmele din acelasi domeniu, au exportat anul trecut peste 135 de milioane de euro.
Domeniile predominante ca volum de export In 2003
1. Materii textile – 135,7 mil. euro
2. Masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile – 43,8 mil. euro
3. Incaltaminte, palarii, umbrele – 41,7 mil. euro
4. Pasta de lemn, deseuri de hartie si carton, hartie si carton – 28 mil. euro
5. Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, de masura, control – 18,6 mil. euro
6. Metale comune si articole din acestea – 16,1 mil. euro
7. Articole din piatra, ciment, ceramica, sticla – 15,6 mil. euro
8. Produse din lemn – 14,7 mil. euro
9. Industria chimica – 8,9 mil. euro
Top exportatori in 2002: Samus Mex, Flacara, Sortilemn, Held Fashion, Somes, Argos, Copa Electronic, Automobile Componente Electrice.