Lipsa investitorilor “cu adevarat straini”: bucurie pentru unii, tristete pentru altii
In orice economie emergenta, si in particular in piata de capital, prezenta activa a strainilor in numar important, atat prin fluxul monetar, cat si prin know-how-ul pe care il aduc, constituie diferenta intre dezvoltare si stagnare.
Presa publica frecvent declaratii ale reprezentantilor pietei de capital, brokeri sau alti actori, in care se anunta intrarea sau iesirea strainilor. Atat declaratiile, cat si statisticile pot fi, totusi, distorsionate, asa ca, pentru a identifica o situatie mai aprope de realitate, trebuie facuta o analiza “neortodoxa” a statisticilor si comportamentului strainilor in piata romaneasca.
Pornim cu cateva realitati. In primul rand, in piata romaneasca au existat, exista si vor exista investitori si traderi straini cu capital, origine, orizont si know-how diferit. Numarul si originea lor reala sunt elemente important de identificat cat mai exact, pentru stabilirea sanatatii pietei de capital prezenta si viitoare. De exemplu, o prezenta ridicata provenind din bazinul mediteranean va avea un efect diferit fata de cel oferit de o participare scandinava sau anglo-saxona.
In al doilea rand, piata romaneasca nu se poate dezvolta sustinut fara o participare serioasa a anumitor categorii de investitori straini. O participare din regiuni cu traditie in investitii la bursa este de preferat unui capital speculativ, indiferent de originea lui.
In al treilea rand, un numar de statistici oficiale privind participarea strainilor pe piata de capital ofera o imagine “mecanica”.
Sa vedem, asadar, ce ofera statisticile Bursei de Valori in privinta activitatii strainilor la bursa. In perioada ianuarie – octombrie 2005, participantii straini (persoane fizice si juridice) au cumparat de 473.539.388,65 lei si au vandut de 375.978.000,93 lei, pastrand 97.561.387,69 lei, ceea ce reprezinta 0,179% din capitalizarea bursiera la 25 noiembrie 2005. Strainii, ca persoane fizice, nu au avut o prezenta semnificativa in afara de lunile aprilie, mai si august, cand au inregistrat iesiri importante din piata. Numarul de conturi ale persoanelor juridice straine care au inregistrat cumparari in piata a fost extrem de redus si nu a depasit 100 decat in luna mai.
Este evident ca pe durata anului 2005, in cazul participarii strainilor la Bursa de Valori din Bucuresti, atat volumul net ramas in piata, cat si numarul de jucatori de la care se asteapta o contributie serioasa (persoane juridice) au fost extrem de reduse.
In data de 22 noiembrie, pe site-ul Realitatea TV, a aparut o stire conform careia “din datele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, reiese ca in perioada ianuarie – octombrie, plasamentele strainilor la bursa sunt mult mai mari decat retragerile.
Investitorii din Cipru conduc in clasamentul lunar al investitiilor straine la bursa si sunt urmati de austrieci, britanici si cei din Insulele Cayman.”
Recunoscand ca unele fonduri de investitii straine prefera inregistrarea in zone offshore, totusi, prezenta unor investitori din Cipru si in special din insulele Cayman, ridica semne de intrebare asupra originii reale a unei categorii de investitori considerati “straini” in statistici.
Pentru o alta confirmare a celor de mai sus, sa apelam la un grafic prezentand indicele BET vizavi de Morgan Stanley Capital Index pentru pietele emergente (EEM), care se tranzactioneaza cu lichiditate ridicata la American Stock Exchange.
Perioada octombrie 2004 – martie 2005 coincide ca trend puternic, incluzand topul de neuitat de la inceputul lunii martie. Este bine cunoscut ca aceasta perioada a fost dominata de un influx de capital cu adevarat strain, care a alimentat evolutia spectaculoasa a bursei pana in martie. Dupa retragerea strainilor din piata romaneasca, se observa ca in pietele emergente vechiul top a fost depasit rapid, in iulie, pe cand in cazul BET mult mai tarziu, in luna octombrie (una dintre cauze fiind lipsa unui impuls serios din partea investitorilor cu adevarat straini).
Pe baza graficului de mai sus si a corectiilor aplicate statisticilor oficiale, consider ca incepand cu vara anului 2005, incluzand si aceste zile, nu a existat o prezenta activa, ca volum si numar al investitorilor “cu adevarat straini”, cu exceptia SNP.
In cazul unui scenariu mai stabil si predictibil, intrarea strainilor adevararati poate avea loc in forta, alimentand un nou trend puternic ascendent. Dar pentru moment, nu exista aceasta indicatie.
Analizand graficu evolutiei indicelui BET, in paralel cu evolutia indicelui pietelor emergente, se pot identifica trenduri comune sau divergente.
sursa: SURSA: BVB, AMEX
CUM POTI DEVENI “STRAIN LA BURSA”
• Participantii straini la bursa apar in statistici ca non-rezidenti, adica inregistrati in afara Romaniei.
• Este foarte usor, pentru orice rezident in Romania, sa apara ca persoana juridica “straina” la bursa in cazul in care este activ, din diverse motive (impozite reduse, anonimitate etc.), prin intermediul unei structuri offshore.
• Pe aceasta baza, putem spune ca numarul de conturi si volumul ramas in piata in 2005 apartinand strainilor se poate reduce in mod realist cu 30-40%, aceasta diferenta trecand de partea investitorilor rezidenti.
VIATA CU SI FARA STRAINI LA BURSA
• Cum se traduce lipsa strainilor in piata? Un efect imediat si pozitiv pentru participantii la bursa este ca ei au de castigat ca urmare a lipsei de presiune la vanzare.
• Alt efect, negativ si mult mai important, este stagnarea bursei intr-un stadiu embrionar. In situatii incerte, participantii cu adevarat straini isi pastreaza o prezenta simbolica, din aceasta cauza nepunand in pericol trendul ascendent din piata.
• Cum s-a observat recent, stirile negative au fost imediat negate de cumparatorii autohtoni, in lipsa unor participanti straini care ar fi iesit in aceste conditii.
Sursa: https://ta.educofin.com
