Anul trecut, valoarea depozitelor constituite de nerezidenţi în băncile locale a fost aproximativ egală cu scăderea economiilor bancare ale românilor.
Străinii au reuşit anul trecut să profite mult mai serios de dobânzile mari la depozitele bancare decât au făcut persoanele fizice şi firmele din România. Cel puţin aşa reiese din datele Băncii Naţionale a României, potrivit cărora valoarea totală a depozitelor pe termen mediu şi lung constituite de nerezidenţi a crescut în 2009, faţă de 2008, cu aproape 1,8 miliarde de euro, ajungând la un total de 7,24 miliarde de euro. Pe de altă parte, volumul economiilor bancare constituite de clienţii neguvernamentali locali a scăzut în aceeaşi perioadă cu 1,5 miliarde de euro. Scăderea valorii în monedă europeană este datorată şi deprecierii cursului, care, de la o medie de 3,68 lei/euro, în 2008, a ajuns la 4,23 lei/ euro, anul trecut.
Dobânda şi căpşunarii
Deşi pot fi considerată o rezervă de capital importantă pentru bănci, după cum au recunoscut-o în mai multe rânduri şi bancherii locali, depozitele străinilor nu constituie o investiţie în economia locală, ci mai degrabă operaţiuni speculative, deşi în cazul de faţă discutăm despre depozite pe perioade de minimum doi ani.
În 2009, atractivitatea României a scăzut semnificativ în ochii investitorilor străini, acest fapt fiind sesizabil în evoluţia investiţiilor străine directe. În 2009, investiţiile directe au însumat doar 4,89 miliarde de euro, faţă de 9,49 miliarde de euro în 2008. Practic, dacă analizăm canalele prin care economia României poate fi alimentată cu valută, se disting transferurile din străinătate (românii care lucrează peste graniţă au trimis anul trecut peste 6,6 miliarde de euro) şi depozitele constituite de străini. Motivul principal pentru care nerezidenţii constinuă să ţină bani în băncile locale este dobânda ridicată.
Cu excepţia Bulgariei, dobânda medie pentru depozite în monedă locală este, în ţara noastră, cu cel puţin 2% mai mare decât în orice alt stat din regiune. Mai mult, dacă depozitele au fost constituite la începutul anului trecut, deponenţii ar fi beneficiat de randamente de până la 16%, cel puţin duble faţă de alte ţări.
Banii românilor pleacă din ţară
Pe de altă parte, depozitele deţinute de români în străinătate au urcat anul trecut cu peste 80%, consemnând cea mai mare creştere din perioada postrevoluţionară. La nivelul lunii septembrie, valoarea totală a deţinerilor în străinătate a atins un maxim istoric de cinci miliarde de euro. Potrivit datelor Băncii Naţionale, firmele şi persoanele fizice din România preferă să îşi ţină economiile în depozite pe termen scurt. Tot pe termen scurt sunt şi majoritatea creditelor acordate de entităţile din România (majoritatea bănci) firmelor din străinătate.
Soldul creditelor pe termen scurt se situa, la finele anului trecut, la 3,85 miliarde euro, în urcare cu 17,4% faţă de decembrie 2008, în timp ce împrumuturile pe termen lung au avansat cu 3,3%, la 2,078 miliarde euro. De asemenea, activele totale ale românilor în străinătate s-au majorat anul trecut cu 14%, la 44,52 miliarde de euro, după ce s-au redus în ultimele trei luni din 2009 cu 0,8%.
Băncile din România au oferit şi oferă în continuare cele mai avantajoase dobânzi la depozite în monedă locală comparativ cu instituţiile de credit din oricare altă ţară din regiunea central şi sud-est europeană, în condiţiile în care inflaţia este comparabilă cel puţin cu cea din ţări ca Bulgaria sau Ungaria.
Câştiguri mai mici
BRD, a doua bancă locală, pierde 41% din profit
BRD-Groupe Société Générale a obţinut în ultimul trimestru din 2009 un profit net de 132 milioane lei, astfel că pe întregul an, câştigul net a însumat 792 milioane lei, în scădere cu 41,5% faţă de 2008, anunţă un comunicat al băncii.
BRD a câştigat 230 milioane lei în 2008 din vânzarea Asiban, astfel că, fără această tranzacţie, profitul băncii a scăzut anul trecut cu 30%. Guy Poupet, preşedintele instituţiei de credit, apreciază că BRD va menţine actuala politică de acordare a dividendelor, dar a declarat că nu poate face nicio estimare concretă în acest sens, întrucât este vorba de o decizie pe care o vor lua acţionarii.
Restanţele au tăiat din câştig
BRD a constituit în 2009 provizioane de 1,104 miliarde lei, în creştere cu 128% faţă de 2008, când costul riscului a fost de 484 milioane lei.
De altfel, creşterea costurilor cu provizioanele a fost principala cauză pentru care banca a înregistrat o scădere atât de importantă a câştigurilor.
Anul trecut, a doua bancă locală a restructurat 5,93% din credite, respectiv 10,5% din finanţările acordate companiilor şi 1,3% din împrumuturile acordatate populaţiei, potrivit preşedintelui BRD, Guy Poupet. El a arătat că aproximativ 5% din personalul băncii a fost concentrat anul trecut pe activitatea de supraveghere a creditelor.
La finele anului trecut, creditele acordate de bancă însumau 34,9 miliarde lei, din care împrumuturile pentru persoane fizice reprezentau 48%. Valoarea creditelor era cu 2% peste suma din 2008, de 34 miliarde lei. Depozitele clientelei totalizau la finele lui 2009, 29,2 miliarde lei, în creştere cu 2% faţă de sfârşitul anului 2008, când se plasau la 28,5 miliarde lei.
