Cand s-a gandit sa construiasca de la zero o fabrica de cizme de cauciuc, dupa ce a prins ideea la o partida de pescuit, multi au privit cu scepticism, chiar cu ironie, intentia omului de afaceri din Targu Mures. A aplicat strategia pasilor marunti, astfel ca, daca in 1997 producea 600.000 de perechi din patru modele (circa 300.000 de euro), in prezent a ajuns la 2,5 milioane de perechi din 50 de modele (din cauciuc, PVC si piele) si 1,7 milioane euro vanzari in primul semestru din 2005. “In acest an, nu am mai putut face fata comenzilor. Pana acum doi ani, lucram la capacitatea de 60%, iar vara erau perioade cand opream productia. Acum, am ajuns sa lucram si cu subcontractori, si chiar si asa am refuzat comenzi”, spune Mircea Musgociu, proprietarul fabricii din Targu Mures.
Varful de productie si de comenzi atins dupa aproximativ zece ani, perspectivele de dezvoltare si aproximativ trei milioane de dolari investiti in ultimii ani l-au facut sa se gandeasca la posibilitatea de a vinde compania. “Cand construiesti o afacere, dupa o perioada de sapte-zece ani, ca manager poti deveni, paradoxal, o frana in calea dezvoltarii. Poti ajunge sa faci lucrurile din inertie, cu mai putin entuziasm”, justifica Mircea Musgociu intentia de vanzare a grupului Profitec. “Pentru mine, incepe sa devina o rutina si de asta incerc sa ma feresc. Am construit afacerea pe un teren viran, unde oamenii din cartier aruncau gunoaiele, iar acum sunt peste opt mii de metri patrati construiti si utilati la standard european”, povesteste el.
Omul de afaceri spune ca deja doua companii americane sunt interesate de Profitec si asteapta raspuns si din partea unei firme europene. El nu a dat insa detalii despre numele firmelor, invocand clauza de confidentialitate care sta la baza negocierilor. Totusi, a precizat ca nu este vorba de companii concurente, ci de firme interesate de dezvoltarea businessului. In cazul vanzarii, Musgociu intentioneaza sa renunte la tot pachetul de actiuni detinut la Profitec. “Intr-o companie in care nu as mai avea controlul nu pot rezista. Stilul de management poate sa fie diferit”, a declarat Musgociu, adaugand ca nu va ramane la conducerea fabricii decat pentru o perioada de cateva luni, necesara acomodarii noii conduceri.
“Afaceri” inainte de ‘89
Cum productia este aproape in totalitate exportata, competitorii principali sunt furnizorii de incaltaminte pentru Uniunea Europeana, in special cei din Italia si China. Din acest an, China a “explodat” pe piata europeana de incaltaminte. In ianuarie-aprilie 2004, importurile din China in statele UE au totalizat 23,7 milioane de perechi (90 de milioane de euro), iar in aceeasi perioada a acestui an au ajuns la 162 de milioane de perechi valorand 481 de milioane de euro, o crestere de 681%! Pe de alta parte, Vietnam, Honk Kong, Thailanda si Taiwan vin din urma. In fata avalansei asiatice, avantajul producatorilor din Europa de Est, spune Musgociu, este dat de produsele mai complexe (de exemplu, cizme cu insertie de otel) si de termenul de livrare mult mai strans.
Primele businessuri ale lui Musgociu dateaza inca dinainte de 1989, din perioada studentiei. Era student la Electronica si a utilat o discoteca la Iasi cu instrumente facute de el. A organizat apoi “seri cultural-distractive” (vedetele erau membrii grupului Divertis) si a “activat” ca DJ in discoteca. Dupa facultate, cand s-a intors la Targu-Mures, s-a apucat de reparatii audio-video si constructia de antene parabolice. La inceputul anilor ‘90, si-a infiintat o mica firma de reparatii electronice si de ceasuri de contorizare pentru taxiuri. In 1994, este unul din fondatorii retelei TV Cablu din Targu-Mures, care a fost vanduta apoi grupului Romsat, iar in 1995 se decide sa investeasca in productia de cizme de cauciuc.
Dezvoltarea puternica din ultimii doi ani este rezultatul unei achizitii din Italia. Musgociu a cumparat utilajele si matritele unei fabrici italiene, care a dat faliment. “Am cumparat fabrica nu pentru utilaje, ci pentru matrite, care inseamna de fapt o piata”, argumenteaza Musgociu. In urma tranzactiei, Profitec a ramas cu reprezentantii de vanzari ai firmei italiene in Italia, Germania si Franta.
Daca discutiile cu cei interesati vor avea finalitate, Musgociu isi va cauta noi zone de investitii. Dezvoltarea unor noi afaceri, si apoi valorificarea lor raman in planurile mureseanului. In urma cu doi ani, a inceput sa produca ambalaje pentru industria alimentara, iar linia de productie nu va fi, deocamdata, vanduta. In ultimul an, a investit aproape 100.000 de dolari si intr-o firma de productie publicitara.
Proprietarul Profitec a inceput sa se concentreze si asupra domeniului imobiliar, atat comercial, cat si rezidential. In prezent, amenajeaza prima cladire de birouri clasa A din Targu-Mures si are in proiect doua blocuri de locuinte cu 80 de apartamente. Vor fi, spune Musgociu, primele blocuri cu apartamente de lux din Targu-Mures si vor “inghiti” o investitie de trei milioane de euro. Planurile in domeniul imobiliar se duc dincolo de Atlantic. “Un prieten din SUA m-a sunat sa ne asociem pentru constructia a 20 de case in Orange County, langa New York. Proiectul are perspective, pentru ca multi newyorkezi vor sa iasa afara din oras, unde sunt mult mai feriti de pericole”, spune Musgociu, adaugand ca in prezent asteapta avizele autoritatilor americane.
Evolutia cifrei de afaceri a grupului Profitec
Stagnarea din anii 2002-2003 a fost cauzata de investitiile in noi linii de productie, dupa achizitia unei fabrici falimentare din Italia. In 2004, vanzarile au crescut cu 46,4% fata de anul precedent, ca urmare a investitiilor si a diversificarii productiei. Cea mai mare parte a productiei se duce spre Italia, Franta, Germania si Ungaria. Profitul brut al Profitec a fost in 2004 de 1,1 milioane de euro, dublu fata de anii precedenti. Veniturile din productie sunt estimate la 4,1 milioane euro in 2006 (3 milioane perechi), 5,2 milioane in 2007 (3,8 milioane perechi) si 6,4 milioane in 2008 (4,7 milioane perechi). Aproape toata productia de incaltaminte a Profitec este orientata catre export, doar o zecime fiind destinata pietei interne, principalul distribuitor intern fiind Renania. In mod direct, prin clienti precum Deichmann, Lidl sau Aldi, sau indirect, cizmele “de Mures” sunt in lanturile europene Carrefour, Auchan sau Metro.
Sursa: Profitec
Principalele piete de Incaltaminte din Europa
Italia. In Italia, se vand anual 59,3 milioane de perechi de incaltaminte din cauciuc si mase plastice (2003), adica aproximativ 15% din piata totala. Italia este, de altfel, si cea mai mare piata de incaltaminte dintre tarile Uniunii Europene, cu 395 de milioane de perechi vandute anual (2003) si o valoare de 15,5 miliarde de euro. Statistic cheltuiala pentru incaltaminte este de 266 de euro pe om, adica aproape sapte perechi pe an.
Germania. In Germania, numarul perechilor de incaltari din cauciuc si mase plastice se ridica la 12,2 milioane, aproape patru procente din piata. Nemtii cheltuie pe incaltaminte 122 de euro pe an (aproximativ patru perechi). In 2003, piata s-a ridicat la 10,1 miliarde de euro, adica 320,8 perechi.
Franta. Francezii au “incaltat” aproape 82 de milioane de perechi de incaltaminte din cauciuc si plastic. In total, piata fost de 8,2 miliarde de euro. Francezii au cheltuit 137 de euro pe cap de locuitor, ceea ce corespunde unui consum specific de 5,6 perechi.
Marea Britanie. Incaltamintea din cauciuc si mase plastice are cea mai mica pondere fata de celelalte tari: 0,9% din totalul pietei, adica 2,8 milioane de perechi. Britanicii cheltuie pe an 124 de euro pentru incaltaminte, adica 5,3 perechi.
Spania. Are cea mai mare pondere a incaltamintei din cauciuc si mase plastice din piata totala: aproape 32%, reprezentand 52,2 milioane de perechi. Piata totala s-a ridicat la 6,7 miliarde de euro, iar consumul mediu a fost de 165 de euro pe om, adica 3,4 perechi.
Sursa: Profitec
