Fund-raising nu poate insemna altceva decat atragerea de sume de bani, bunuri sau servicii, de la potentiali finantatori. Cine este in masura sa practice aceasta indeletnicire si mai ales ce presupune ea cu exactitate, este mai putin clar. In tara noastra nu exista o specializare in strangerea de fonduri. Acei fund-raisers de meserie care aduc sume impresionante in buzunarul organizatiilor occidentale se transforma, la noi, in persoane pe diferite nivele ierarhice care au invatat din mers ca este nevoie de asta. Totodata, deschiderea celor ce detin resurse catre sustinerea unor proiecte sau activitati se face incet si, in general, cu suspiciune. „In occident, cei ce strang fonduri sunt platiti procentual, in functie de sumele pe care le-au obtinut. La noi nu ar functiona acest sistem. De fapt, nu exista practic aceasta „meserie” si nici nu va exista pana cand organizatiile insele nu vor promova dezvoltarea sa”, a spus Manuela Brusalis, director al programului pentru bursierii romani, Comisia Fulbright.
Fundatia Concept, organizatie membra a Soros Open Network – Romania, exista pentru a crea o legatura dinamica intre cultura si capitaluri, publice sau private. Acest lucru este posibil, cred oamenii de aici, prin punerea in aplicare a unor sisteme eficiente. Iulian Miron, manager de programe, se ocupa de strangerea de fonduri pentru atingerea obiectivelor fundatiei. „Sunt trei sisteme folosite de noi in fund-raising. Primul se adreseaza finantatorilor europeni implicati in proiecte similare. Se studiaza mediul, se identifica institutiile ce ar putea fi interesate, apoi, impreuna cu ele, se alcatuiesc proiectele. Este un model clasic de parteneriat din care ambele parti ies in castig”, explica Iulian. Al doilea sistem este bazat pe un portofoliu de proiecte finantate de Concept in trecut. Proiectele includ studii asupra publicului tinta, studii care intereseaza agentiile de publicitate in campaniile lor pentru diverse produse. Tinand cont de realitatea astfel inteleasa, agentiile finanteaza diferite proiecte care initial nu erau de interes pentru ele. A treia metoda se axeaza pe politicile publice pentru cultura, lucrandu-se direct cu Ministerul Culturii si autoritatile locale. Iulian Miron crede in necesitatea unei sectionari si structurari bine gandite a produselor culturale pentru ca, prezentate finantatorilor, sa aiba sanse de reusita.
Relatiile aduc fonduri
Soros Open Network prezinta la adresa www.fundraising.ro un catalog de proiecte, partial finantate, ce asteapta sumele de bani, care sa le permita desfasurarea.
La Fundatia Absolventi Plasati prin Consultanta (FAPC) banii nu s-au aratat in sume prea mari in ultimii ani. La inceputul lui 2001 insa, un proiect amplu si profesionist conceput, a reabilitat situatia. Fundatia a evaluat timp de patru luni cultura organizationala a unei companii, contravaloarea acestui serviciu asigurandu-i fonduri substantiale. „Oricum, am incasat poate a zecea parte din cat s-ar fi platit in occident pentru aceste teste”, afirma Eugenia Hila, director executiv al FAPC. „Fonduri exista in Romania. Trebuie sa ai relatii pe care sa stii cum sa le folosesti. Noi lucram cu cateva firme care ne cunosc, dar pentru demararea proiectului de orientare a liceenilor, proiect mult mai complex, vom apela la institutii internationale.”
Cum procedeaza britanicii
Comic Relief este una dintre cele mai importante organizatii finantatoare britanice. Ceea ce o face originala este faptul ca totodata este un extraordinar „fundraiser”. Misiunea ei este de a ajuta sectorul non-profit sa lupte cu saracia si sa promoveze dreptatea sociala. Ea strange bani prin cele mai originale metode si finanteaza cu ei programe ale ONG-urilor din Africa si Marea Britanie. Comic Relief a aparut pe un camp de refugiati in Sudan, in 1985. In zece ani, CR a strans fonduri in valoare de 174,000,000 lire sterline. Marea gaselnita a CR este Ziua Nasurilor Rosii ce are loc in Marea Britanie in fiecare an pe 12 martie. O intreaga masinarie de spectacole, actiuni, produse purtand insemnul unui nas rosu, rotund si lucios este pusa in miscare de echipa organizatiei si sprijinita de firme si mass-media. Fund-raising-ul este ridicat la gradul de sarbatoare nationala. Participantii, in cele mai multe cazuri, nu stiu care este de fapt scopul sarbatorii. Multi fac donatii mari numai ca sa-si auda numele la televizor, altii pentru ca se simt favorizati de soarta comparativ cu micutii negri din Sudan, dar asta nu este important. Organizatorii nu incearca sa constientizeze publicul fata de gravitatea problemelor sociale, sunt alte asociatii care se ocupa cu asta. Scopul lor este sa adune bani.
Si reusesc.
Sursa: Revista „Atitudini”, nr 1/2000,
autor: Ioana Ilea
