Când Estonia a fost victima unui atac cibernetic în 2007 şi a dat vina pe Rusia, Kremlinul a răspuns că nu îi poate controla tot timpul pe hackerii ruşi „patrioţi”. Strategii occidentali care îşi consolidează apărarea în vederea contracarării unei invazii masive, a unor rachete nucleare sau a unor acţiuni teroriste încă încearcă să îşi dea seama cum să gestioneze acest tip de ameninţare ce provoacă haos din spatele unei măşti de deculpabilizare, scrie Business Insider.

După ce soldaţi fără însemne pe echipamente au preluat controlul Crimeei în martie, oficialii militari occidentali au găsit un nume personalului rus care operează în uniforme nemarcate sau îmbrăcaţi în civil: „omuleţi verzi”. NATO încearcă să găsească metode de contracarare a unor astfel de tehnici de „război ambiguu” pentru cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin ar încerca ceva similar în ţările baltice: Lituania, Letonia şi Estonia.

Alianţa Nord-Atlantică a detaşat în zonă câteva tancuri şi avioane aparţinând Statelor Unite şi altor aliaţi, pentru a semnala angajamentul NATO de a-şi apăra toate statele membre cu fermitate şi ia în calcul consolidarea efectivelor de poliţie acolo, poate cu ofiţeri transferaţi din statele nordice, pentru a preveni orice infiltrare rusească.

Experţi militari, citaţi de Reuters, consideră că strategia neconvenţională adoptată de Rusia pe flancul său vestic, în special în Ucraina, ţară care nu este membră a NATO, se dovedeşte a fi remarcabil de eficientă, fiind combinată recent cu o expunere de forţă globală la o scară nemaiîntâlnită din perioada Războiului Rece încoace. Nave de război ruseşti au făcut incursiuni, „verificând” limitele apelor teritoriale australiene înaintea summitului G20 desfăşurat în această lună la Brisbane. Moscova a afirmat că patrulele sale de bombardiere nucleare, care au zburat deasupra Europei, ar urma să ajungă acum până în Golful Mexic, ]n largul coastelor americane.

Potrivit analiştilor, acţiunile ruseşti au scop clar: în încercarea de a-şi reafirma influenţa asupra statelor aflate la graniţa sa, Rusia îi reaminteşte Vestului cât de devastatoare ar putea fi consecinţele unor acţiuni militare îndreptate împotriva Moscovei. „Putin încearcă să măsoare disponibilitatea Vestului de a-şi continua presiunile în problema Ucrainei”, a explicat Nikolas Gvosdev, profesor de studii de securitate naţională la US Naval War College din Newport, Statele Unite. Mulţi oficiali şi experţi afirmă în privat că atât Occidentul, cât şi guvernul de la Kiev vor fi nevoiţi să accepte în cele din urmă o variantă cu un mai mare grad de federalizare şi o influenţă rusească în estul Ucrainei.

Va fi interesant de văzut dacă Vladimir Putin va interpreta acest lucru drept un semn de slăbiciune şi practic o „undă verde” pentru a încerca atacuri similare împotriva unor state membre NATO precum ţările baltice.