Guvernul a aprobat Strategia de administrare a datoriei guvernamentale

Conform unui comunicat al Executivului, având în vedere deficitele bugetare ridicate și situația României în Procedura de deficit excesiv, Ministerul Finanțelor își propune să asigure finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, prioritizând utilizarea monedei naționale.

Scopul este de a susține dezvoltarea pieței interne și de a se alinia capacității acesteia de a absorbi titluri de stat în lei, în timp ce se va explora și accesarea piețelor financiare externe, în funcție de oportunitățile disponibile, pentru a extinde maturitatea medie a datoriei și a diversifica baza de investiții.

În același timp, se va continua politica de împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale (IFI-uri), cu scopul de a asigura surse de finanțare solide și de a minimiza costurile pe termen mediu și lung.

Conform comunicatului, Strategia de administrare a datoriei guvernamentale pentru perioada 2024-2026 este o continuare a strategiei anterioare pentru perioada 2023-2025. Aceasta a fost elaborată conform bunelor practici stabilite de Liniile directoare ale Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional pentru elaborarea strategiilor de datorie publică și a fost realizată în consultare cu Banca Națională a României.

„Strategia este revizuibilă anual sau ori de câte ori condiţiile de piaţă şi/sau necesităţile de finanţare o impun. Strategia este în concordanţă cu indicatorii bugetari prevăzuţi în Strategia Fiscal-Bugetară pe termen mediu pentru perioada 2024-2026 şi prevede direcţia şi liniile directoare în care Ministerul Finanţelor va acţiona pentru îmbunătăţirea structurii portofoliului datoriei publice, principiile care vor sta la baza deciziilor de finanţare, şi care sunt exprimate sub forma unor intervale ţintă avute în vedere pentru principalii indicatori de risc – riscul de refinanţare, riscul ratei dobânzii şi riscul valutar.

Utilizarea de intervale ţintă asigură flexibilitatea necesară în administrarea datoriei publice guvernamentale pentru a răspunde la modificarea condiţiilor de pe pieţele financiare”, se arată în comunicat.

Sursa citată indică faptul că Strategia se concentrează exclusiv pe datoria contractată direct sau garantată de Guvern prin intermediul Ministerului Finanțelor și nu include împrumuturile provenite din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului („finanțarea temporară”), instrumentele de gestionare a numerarului și garanțiile acordate în numele statului de către Exim Banca Românească, care au fost integrate în structura datoriei publice începând cu anul 2022, conform deciziei Curții de Conturi nr. 3/11.01.2023.

Structura portofoliului de datorie publică guvernamentală

Memorandumul include, de asemenea, o prezentare a structurii portofoliului de datorie publică guvernamentală, detaliată pe tipuri de valută, rate de dobândă și instrumente de datorie (Anexa 1).

„Evoluţia indicatorilor de risc arată că pe parcursul anului 2023 şi primul trimestru al anului 2024, indicatorii de risc s-au încadrat în ţintele indicative stabilite conform Strategiei anterioare pentru perioada 2023-2025 (Anexa 2). Pe parcursul anului 2023, MF a menţinut o politică de finanţare predictibilă şi flexibilă, în condiţiile majorării nevoilor de finanţare de la un volum iniţial de 160 mld. lei până la 203 mld. lei şi a deficitului bugetar (în termeni cash) de la 4,4% din PIB la 5,7% din PIB.

Cererea din partea mediului investiţional, atât pe pieţele interne cât şi externe, deşi oscilantă s-a menţinut atractivă, în condiţiile menţinerii incertitudinilor generate de contextul geopolitic dificil urmare a războiului Ucraina – Rusia”, se arată în comunicat.

De asemenea, Guvernul precizează că pe piața internă au fost emise titluri de stat și au fost contractate împrumuturi în valoare totală de aproximativ 140 miliarde lei echivalent (dintre care 3,6 miliarde EUR și 123,1 miliarde lei). Dintre acestea, titlurile de stat destinate populației prin programele TEZAUR și FIDELIS au o valoare totală de 21,5 miliarde lei.

„Obligaţiunile de stat de tip benchmark denominate în lei cu scadenţe iniţiale cuprinse între 3 – 15 ani au fost emise şi redeschise aproape în fiecare lună. Ministerul Finanţelor a urmărit extinderea maturităţii medii rămase a titlurilor de stat, mare parte din emisiuni fiind emise pe segmentul maturităţilor medii şi lungi”, precizează sursa citată.

De asemenea, pe piețele financiare internaționale au fost emise euroobligațiuni în valoare de 10,6 miliarde euro echivalent, incluzând 3 emisiuni denominate în EUR și USD, precum și 13 plasamente private, utilizate pentru completarea finanțării externe.

Comunicatul subliniază că finanțarea externă a inclus și retrageri în valoare totală de aproximativ 1,3 miliarde euro din împrumuturile contractate de la instituții financiare internaționale (cum ar fi BEI și BIRD), precum și fonduri de 893 milioane euro alocate din componenta de împrumut pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Sursa menționată mai indică faptul că randamentele pentru titlurile de stat emise pe piețele interne și externe în perioada 2022-2023, prezentate în Anexa 3, au fost la niveluri mai ridicate la sfârșitul anului 2023 comparativ cu sfârșitul anului 2022.