Nici documentul din 2007, nici cel actualizat în urmă cu trei ani nu mai corespund realităților actuale. De necesitatea unei noi strategii se vorbește de mai bine de doi ani, demersurile împotmolindu-se însă înainte de start.
Abia la finele anului trecut a fost publicat un anunț pentru selectarea consultantului care va avea menirea de a actualiza sau modifica în totalitate strategia energetică a României pe termen mediu și lung. După ce autoritățile promiteau, la începutul anului 2013, că până „în toamnă“ vom avea gata documentul. Ce s-a întâmplat? În primul rând este vorba de lipsa de interes a autorităților, iar în al doilea rând de promisiunile nerespectate. Astfel s-a ajuns ca primul pas să fie făcut abia în noiembrie, dar și acesta este un pas minor întrucât este vorba de un „anunț simplificat de informare prealabilă privind intenția de a demara o procedură de achiziție publică“. Mai clar spus, șansele ca până la finele anului 2014 să avem gata noua strategie sunt aproape zero. Pentru că procedurile pentru alegerea unui consultant durează aproape două-trei luni, iar odată selectat, un consultant va avea nevoie de o perioadă de cel puțin 6 luni pentru elaborarea documentului, în situația în care nu se dorește o strategie copy-paste. Deja am intrat în luna martie, iar anunțul privind angajarea serviciilor de consultanță, care se va face în conformitate cu prevederile legale în vigoare în materia achizițiilor publice, nu a fost încă publicat. Departamentul pentru Energie, condus de ministrul Constantin Niță, ne-a transmis că selectarea consultantului se va realiza în urma unei licitații deschise, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. „Consultantul va fi selectat pe criteriul calitate-cost al serviciilor, prețul de atribuire rezultând în urma procesului de licitație“, ne-au transmis reprezentanții Departamentului referitor la costurile pentru acest proiect.
Piedica – lipsa fondurilor
Noua strategie energetică va urmări îndeplinirea obiectivelor de politică energetică și de mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate și de România, cu luarea în considerare a următoarelor deziderate naționale:
- Securitatea aprovizionării cu energie și asigurarea dezvoltării economico-sociale, în contextul unei viitoare cereri de energie în creștere;
- Protecția mediului prin limitarea efectelor schimbărilor climatice;
- Asigurarea competitivității economice prin menținerea unui preț suportabil la consumatorii finali.
„Urmează să fie lansată procedura efectivă de achiziție de servicii de consultanță specializate pentru elaborarea Strategiei Energetice Naționale pentru perioada 2014 – 2035 și perspective pentru 2050, după ce vom avea baza legală pentru angajarea acestei cheltuieli“, susține conducerea Departamentului pentru Energie. De altfel, acesta a fost motivul amânării și în 2013, așa cum a admis spre finele anului chiar ministrul Constantin Niță, după ce în primăvară anunța că „Proiectul de strategie energetică națională va fi realizat de o firma selectată prin licitație la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie“.
Se configurează un nou mix energetic
În situația în care consumul de energie se află pe o pantă descendentă în ultimii ani, iar liberalizarea pieței este pe ultima sută de metri, necesitatea creării unui nou mix energetic este evidentă. „Am văzut unele aprecieri cum că de ce ne trebuie nouă să mai construim reactoare nucleare? Trebuie să ne gândim şi pe viitor, ce va fi peste 20 de ani, 30 de ani? Noi dorim să eliminăm cărbunele. Bun, dar atunci de unde luăm energie? Nu putem să ne lăsăm pe o singură sursă, trebuie să avem un mix raţional pe care strategia energetică va trebui să-l definească mult mai clar. Care este mixul cel mai eficient pentru România? La această întrebare va trebui să răspundă compania care va prelua realizarea strategiei“, a spus Constantin Niţă, într-o conferință de specialitate organizată de Ziarul Financiar. Departamentul pentru Energie ne-a comunicat că acest mix complex este unul dintre punctele forte ale României.
Principalele obiective ale politicilor în domeniul energiei vizează consolidarea și dezvoltarea sectorului de producție a energiei prin atragerea de investiții în: modernizarea actualelor grupuri, dezvoltarea de grupuri noi și dezvoltarea interconexiunilor cu statele vecine în vederea valorificării producției excendentare pe piața regională, la prețuri competitive. „Dorinţa mea este de a crea companii puternice, dar în momentul de faţă nu o să trec la reorganizarea sistemului energetic naţional, din anumite considerente. Însă ea rămâne un punct în activitatea mea viitoare. Nu am renunţat la această reorganizare, care presupune crearea unor companii puternice, care să joace un rol important în piaţa românească şi regională. Dar deocamdată rămânem în sistemul acesta, se le eficientizăm pe toate, inclusiv Complexul Energetic Hunedoara“, spunea la începutul anului ministrul pentru Energie, într-un interviu acordat Agerpres.
15 firme de consultanță de reputație națională și internațională au depus scrisori de interes la Departamentul pentru Energie
80% din grupurile termoenergetice din România au durata de viață depășită, fiind instalate în urmă cu 40-45 de ani
31% din hidrocentrale, cu o putere instalată de 6.450 MW, au durata de viață depășită, programul de reabilitare vizând doar o mică parte din total
67% din rețelele electrice de distribuție se află într-un stadiu avansat de uzură
Acest articol a apărut în suplimentul CAPITAL ENERGIE distribuit cu ediţia print numărul 9 a revistei Capital din săptămâna 2-9 martie 2014