Presa din Germania vine cu dezvăluiri incredibile din Republica Moldova. Jurnaliştii germani spun că Moscova a investit milioane de euro în 2020 pentru realegerea lui Igor Dodon în fruntea Basarabiei. Strategia a fost însă una eşuată.
Rusia a investit în total 11,4 milioane de euro în campania prezidențială din Republica Moldova din noiembrie 2020. Moscova dorea realegerea lui Igor Dodon. Eforturile au eșuat, candidatul prorus pierzând în fața Maiei Sandu, dezvăluie publicația germană BILD.
Ruşii au mizat prost pe Igor Dodon
Potrivit jurnaliștilor germani, care citează un document al Serviciului de Informații şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, unul dintre motivele eșecului Moscovei a fost acela că multe operațiuni de influențare a electoratului au fost anulate după ce oficialii ruși au primit indicii că planurile lor sunt cunoscute de către public.
Din cele peste unsprezece de milioane de euro cheltuite de Moscova, patru milioane de euro erau rezervate pentru mituirea „candidaților prietenoși”, care trebuiau să implementeze politicile dorite de Kremlin în Moldova după alegeri;
528.000 de euro urmau să fie investiți în „proiecte media” de propagandă; 393.000 de euro pentru observatorii electorali străini, care să susțină că alegerile au fost corecte; iar jumătate de milion de euro au fost alocate pentru „procesarea rezultatelor de către comisia electorală” – asul din mâneca Kremlinului dacă propriul candidat era în pericol să piardă scrutinul.
În iulie 2020, agenția de contraspionaj de la Chișinău a identificat numeroase „proiecte” pe care Kremlinul începuse să le implementeze sau le plănuia cu scopul sprijinirii lui Dodon. Unele dintre aceste proiecte păreau la o primă vedere pro-europene, însă o analiză mai atentă arată că aveau drept scop să demobilizeze electoratul pro-european.
De exemplu, proiectul numit „ADOLF” prevedea crearea unui personaj „pro-Moldova” și „pro-Maia Sandu”. Personajul ar fi trebuit să fie un „extremist de dreapta” cu o „personalitatea scandaloasă anti-rusă” care să genereze dezgust în tabăra pro-europeană.
Kremlinul era dispus să ofere 10.000 de euro pe lună pentru actori, echipe de filmare și costuri de producție. Actorul, cu numele de cod „ADOLF”, urma să primească 1000 de euro din această sumă.
Un alt proiect, initulat „Proiectul plictisitor”, prevedea ca protagonistul principal – un individ „bine-cunoscut, pro-european”, „poate proprietar de club de noapte” – să să pună la îndoială, într-un mod moderat și politicos, obiectivele partidelor pro-occidentale și să sublinieze contradicțiile din programele electorale ale acestor formațiuni.
„Mesajul va fi că nu are rost să mergi la urne, deoarece niciunul dintre candidați nu își va ține promisiunile”, acesta urma să fie laitmotivul „pro-europeanului” aservit Moscovei.
Un alt proiect, ce purta numele „Moldova spumoasă”, avea scopul de a zdruncina încrederea cetățenilor în politicieni prin intermediul unui canal Telegram care să distribuie „80% știri adevărate și 20% știri false”. Inițial, canalul ar fi trebuit să exprime poziții contrare socialiștilor lui Dodon, pentru ca ulterior „poziția politică s-ar schimba apoi și ar cere un lider puternic (socialist, editor ) care să poată scoate țara din criză”.
Serviciile ruse de spionaj pregăteau și un proiect numit „Maidan”, care prespunea recrutarea de manifestanți anti-ruși din vestul Ucrainei care să fie transportați în Republica Moldova cu puțin timp înainte de scrutinul prezidențial. Scopul acțiunii era acela de a genera artificial știri despre o lovitură de stat pro-occidentală iminentă în Republica Moldova. Acest lucru ar fi generat dezgust în rândul electoratului pro-occidental și ar fi motivat alegătorii pro-ruși.
Kremlinul mai plănuia și alte acțiuni de influențare a alegerilor, inclusiv amenințări cu bombă în secțiile de votare unde propriul candidat pierde cu scopul schimbării buletinelor de vot.
Agențiile de securitate de la Chișinău au reușit să oprească în timp util unele dintre imixtiunile electorale ale Rusiei, însă serviciile secrete europene avertizează, citate de jurnaliștii de la BILD, că acțiunile „experimentate în Moldova ar putea fi un plan pentru viitoarele alegeri federale din Germania”.
Campania clandestină rusă peste Prut arată că Moscova poate fi „creativă atunci când vine vorba de sabotarea alegerilor democratice”.