Ministerul de Finanţe a început discuţiile cu grupurile de lucru pentru a stabili eventuale schimbări în ceea ce priveşte impozitarea muncii şi a veniturilor populaţiei, de anul viitor. Mai multe surse guvernamentale au declarat, pentru Capital, că Ministerul Finanţelor lucrează la reducerea cotei unice la 10%, de la 16% cât este în prezent. De asemenea, veniturile sub 2.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Contribuţiile sociale vor scădea la 35% şi vor fi exlusiv în sarcina angajatului,  însă plătite de angajator. Cei mai afectaţi vor fi românii cu activităţi independente, PFA-urile şi cei care au venituri din chirii. În cazul primelor două exemple, costurile privind contribuţiile se vor dubla. Iar pentru chirii contribuţiile sociale vor fi, de asemenea, majorate cu 100%. 

În prezent, angajatorul datorează 15,8% CAS, în condiţii normale de muncă, la care se adaugă cinci puncte procentuale pentru condiţii deosebite de muncă şi 10 puncte procentuale pentru condiţii speciale de muncă, CASS de 5,5% şi 0,5% contribuţia de şomaj. 

Angajatorii mai plătesc contribuţii pentru fondul de concedii medicale, fondul de accidente de muncă şi fondul de creanţe salariale. 

Angajatul plăteşte astăzi 10,5% CAS, 5,5% CASS, şi 0,5% contribuţii de şomaj. Angajatorul este cel ce se ocupă de calcularea, declararea și plata acestora.

În cârca angajatului

Din 2018, sumele datorate de angajat se vor majora. Respectiv angajatul va da la stat întreaga valoare a contribuţiilor sociale. Plata va rămâne tot în sarcina angajatorului. De asemenea, contribuţiile sociale vor scădea cu 4,25 puncte procentuale, la 35%. 

O altă noutate în acest sens, extrem de importantă, ar fi că Finanţele nu exlud eliminarea a patru din cele şase cote de impozitate pentru CAS. Astfel, angajatul va datora doar contribuţiile de pensii şi cele de sănătate, urmând ca cea de şomaj, cea pentru concedii medicale, fondul de accidente de muncă şi cel de creanţe salariale să se elimine. Asta ar însemna că indemnizaţiile de şomaj ar urma să fie plătite din bugetul de stat. Anul trecut, cheltuiala cu plata indemnizaţiilor de şomaj a fost de 466,56 milioane de lei, potrivit datelor ANOFM. Iar cifrele INS indică faptul că, tot anul trecut, am avut 507 mii de şomeri. Indemnizaţia minimă este de 250 de lei în acest an, se acordă pe şase luni, şi creşte în funcţie de anii de cotizare. De altfel, cea mai mare indemnizaţie achitată de stat a fost de 7.130 de lei, în 2015, unui fost director al unei companii din Capitală. 

 

Toate aceste promisiuni sunt prinse şi în programul de guvernare al PSD. „Atât pentru cei cu activități independente, cât și pentru salariați și pensionari, impozitul pe veniturile mai mici de 2.000 lei/ lună va fi 0. În acest fel, creștem clasa de jos spre clasa de mijloc, fără însă a împovăra firmele care plătesc salariile. Dimpotrivă, continuând pe linia reducerii contribuțiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată,vom elimina 4 din cele 6 contribuții plătite astăzi. Vom rămâne așadar doar cu contribuțiile pe sănătate și cea de asigurări sociale, datorate de către angajat,dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat“, se arată în documentul citat. Iar pentru aplicarea acestor măsuri, la sfârşitul anului 2017, Guvernul va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22,75%

Iniţiativă similară în Guvernul Cioloş

Gabriel Biriş, fost secretar de stat în ministerul de Finanţe în Executivul Cioloş, a avut o iniţiativă legislativă similară, prin care trecea responsabilitatea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, pentru care a fost, de altfel, demis. „Ideea de a elimina contribuțiile angajatorului, a ajusta corespunzător cotele de contribuţii individuale simultan cu majorarea salariului brut inclusă în programul de guvernare ­PSD-ALDE este una foarte bună, din mai multe puncte de vedere. Cum aş putea susţine altceva, când aceasta idee a fost propusă de mine şi a dus la demisia mea în septembrie 2016? Atunci nu am avut timp să explic beneficiile ei, să explic faptul că mărirea cotelor nu însemna şi creşterea contributiilor, datorita majorării brutului. Aveam nevoie de această măsură pentru a putea plafona baza de calcul a CAS şi CASS în funcţie de suma veniturilor, de a aşeza sarcina fiscală totală fără discriminări, în funcţie de cât şi nu de cum câştigăm. Nu putem avea stabilitate şi predictibilitate fără a asigura o bază de calcul largă a impozitelor“, a declarat Biriş, pentru Capital. Între timp, PSD a eliminat plafonul pentru plata contribuţiilor, în acest an, care limita calculul impozitului la cinci salarii medii pe economie.

Potrivit acestuia, nu este clar scopul guvernului prin implementarea acestei măsuri. „E doar pentru a putea „globaliza“ venitul? Acest lucru este şi acum posibil, folosind sistemul informatic al ANAF. Este posibil ca acesta să devină instrument pentru implementarea mai uşoară a unor cote progresive mult mai abrupt decât ce avem acum sau ce propune PSD (n.red. – cote de 0% pentru veniturile sub 2.000 de lei pe lună şi cote de 10% pentru veniturile peste această sumă)“, a adăugat Biriş. 

 

În opinia consultantului fiscal, al doilea lucru neclar este dacă guvernul duce ideea până la capăt şi unifică aceste cote şi bazele de calcul pentru CAS şi CASS în cazul diverselor tipuri de venituri (salarii, PFA/PFI/drepturi de autor, respectiv venituri din investiţii/chirii/alte venituri). „Mi s-ar părea cel puţin ciudat să avem cote individuale diferite (la salarii vs PFA), dar şi baze de calcul diferite (neplafonate la salarii, plafonate la restul). Transparenţa adusă de sistemul propus de mine şi preluat de PSD va face mult mai dificil de explicat diferenţele uriaşe care există şi în prezent“, a conchis Biriş.

Taxe pentru tot

Tot din 2018, Ministerul de Finanţe vrea să impoziteze toate veniturile din România cu o cotă de 10%, respectiv cota unică. Un exemplu ar fi tichetele cadou, pentru care astăzi nu se plătesc taxe. În acest sens, potrivit surselor citate de Capital, un grup de lucru mobilizat deja la Finanţe întocmeşte chiar în această perioadă o listă a veniturilor care urmează să fie taxate începând de la 1 ianuarie 2018.Această măsură este gândită la pachet cu depunerea, din 2019, a declaraţiei globale de venit. Respectiv, pentru toate veniturile unui contribuabil sau a unei familii, va fi depusă o singură declaraţie care va cuprinde toate sumele încasate în 2018 de către aceştia. Această sintagmă, de familie, trebuie integrată, însă în Codul fiscal.  De asemenea, baza impozabilă va fi mai mică, în condiţiile în care se va introduce o listă de cheltuieli care vor putea fi deduse.

 

„E vorba de un mecanism de deduceri fiscale pentru gospodării şi din cauză că, în acest moment nu există în Codul fiscal conceptul de gospodărie şi nici cel de familie, aşa cum e în alte ţări. Acum se încearcă o redefinire din punct de vedere fiscal a acestor concepte“, au declarat sursele citate.  Pe lista cheltuielilor deductibile ar fi asigurările de viaţă, asigurările de pensii la pilonul III sau investiţiile în îmbunătăţirea confortului termic. Odată cu aplicarea acestui sistem de deduceri, cota efectivă de impozitare va scădea sub 10%, dacă o raportăm la venitul total. Astăzi, deducerea fiscală, în cazul veniturilor obţinute din drepturile de autor de persoanele fizice, de exemplu, este de 40% din suma încasată. În cazul impozitului pe chirii, impozitul se achită ca procent din suma încasată. În cazul salariaţilor, deducerile sunt sume fixe, respectiv cuprinse între 400 şi 800 de lei, pentru veniturile mai mici de 1.500 de lei. În cazul veniturilor cuprinse între 1.501 şi 3.000 de lei, sumele care pot fi scăzute sunt între 300 şi 800 de lei. În schimb, salariaţii cu venituri brute care depăşesc 3.001 lei nu beneficiază de vreo deducere personală.

    Cheltuieli

Ce cheltuieli vei putea „deconta” pentru plata impozitului pe venitul familiei din 2018:

✔ asigurări de viaţă
✔ asigurări de pensii private, pilonul II
✔ îmbunătăţirea confortului termic al locuinţei.

Modificări fiscale

Principalele modificări fiscale ce for fi luate în calcul pentru 2018 sunt:

✔ reducerea cotei unice la 10%
✔ impozit zero pentru veniturile sub 2.000 de lei
✔ reducerea la 2 din 6 cote pentru contribuţiile sociale
✔ eliminarea contribuţiilor de şomaj şi plata acesteia, cel mai probabil din bugetul statului
✔ introducerea în Codul Fiscal, la capitolul contribuabili, a noţiunii de familie
✔ introducerea declaraţiei globale pe veniturile
✔ impozitarea tuturor veniturilor ( de exemplu, tichete cadou).
✔ introducerea unor deduceri fiscale pentru declararea veniturilor pe familie
contribuţii sociale doar pentru angajaţi
reducerea CAS la 35%