Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012-2014 nu a stârnit foarte multe dezbateri în presă. O fi din cauză că nu a venit cu nimic „spectaculos“, gen scandal de presă, o fi din cauză că este mai realistă decât ne-am aștepta într-o perioadă pre-electorală, nu se știe. Cum nu se știe nici dacă proiectul va fi aprobat de Parlament în actuala formă. Se știe însă un lucru important: planul stabilește linia economică pe care vom merge în următoarea perioadă. Chiar dacă vor mai apărea modificări, nu vor fi esențiale.
„Această Strategie fiscal-bugetară nu face decât să aplice programul de ajustare pe care l-a prescris FMI și care se află abia la jumătatea drumului“, spune analistul economic Ilie Șerbănescu. Austeritatea bugetară inclusă în actualul proiect multianual nu este considerată o greșeală, însă ar fi o eroare să fie „protejați în continuare cei responsabili de situația de nesustenabilitate, adică băncile care au dat credite de consum fără noimă și fără acoperire.“
Strategia ne furnizează și un paradox: menținem austeritatea bugetară, dar ne bazăm și pe consumul intern atunci când stabilim țintele de creștere economică. Vom vedea în continuare dacă va exista spațiu pentru creșterea cererii interne, lucru care se realizează prin majorarea veniturilor.
Cresc sau nu salariile bugetarilor?
Cheltuielile de personal reprezintă un capitol căruia i se acordă o atenţie deosebită în Strategia Fiscală. Costurile cu personalul bugetar se prevede că vor  continua să se consolideze ca pondere în PIB, de la 7,5%, în 2011, la 7,2% în 2012 şi la 7,1% în 2013. Dacă în 2013 cheltuielile aproape stagnează ca pondere în PIB, pentru 2014 se urmăreşte diminuarea acestora la 6,8% din PIB.
Principalul mod în care Guvernul doreşte să tempereze costurile de personal este blocarea posturilor pentru încă doi ani, respectiv în 2012 şi 2013. Astfel, din plecările naturale, cu excepţia cazurilor în care la șapte plecări se permite o angajare, Guvernul spune că va realiza o economie de 1,72 miliarde lei anul viitor şi de 2 miliarde lei în 2013. De asemenea, Guvernul intenţionează să amâne, până în 2014, acordarea de tichete de masă, tichete-cadou şi tichete de vacanţă pentru personalul bugetar, astfel că economia făcută la buget din aplicarea acestei măsuri este estimată la 9,13 miliarde lei în 2012 şi la 9,65 miliarde lei în 2013.
Conform informațiilor extrase din Strategie și expuse totuși de presă, Guvernul va îngheța salariile bugetarilor. Lucru parțial adevărat, deoarece vorbim mai degrabă despre o blocare la nivel real, nu la nivel nominal. Cele 7,5% din PIB din acest an cumulează atât anvelopa salarială de 39 miliarde lei, cât şi 1,57 miliarde lei reprezentând contribuţiile plătite de angajator (stat) pentru personalul militar. Pentru 2012, cheltuielile de personal sunt prevăzute în plafonul de 42,5 miliarde lei (7,2% din PIB), astfel că, dacă am exclude circa 1,6 miliarde lei contribuţiile plătite pentru personalul militar, resursele pentru anvelopa salarială ar fi de aproape 41 miliarde lei.
Prin urmare, suma alocată pentru anvelopa salarială creşte în termeni nominali cu 5% în 2012, ceea ce ar însemna că salariile bugetarilor ar putea fi majorate cu aceste procente. „Ceea ce e prevăzut pentru 2012 este o creştere nominală a salariilor cu 5%, dar care în termeni reali este aproape zero“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. 
Pericolele anului electoral
Spaţiul fiscal pentru salariile bugetarilor ar putea creşte şi dacă statul va continua concedierile, mai ales în sectorul companiilor publice ineficiente. „Cred că majorarea salarială va fi mai mare de 5%, în principal ca urmare a presiunii anului electoral 2012. De asemenea, cred că, deşi nu se precizează în Strategie, concedierile în sectorul public vor continua“, spune Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank România. 
Pe de altă parte, Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, consideră că majorările salariale ar trebui acordate diferenţiat, pe criterii de performanţă. „Vorbim de 2012 care e un an electoral. Dacă s-ar acorda o creştere de 5% pentru fiecare angajat la stat, ar fi mai nimic. Pentru a avea eficientizare, mai bine dai majorări salariale pe domeniile prioritare, diferenţiat şi pe criterii de performanţă. Avem nevoie de o creştere economică, iar aceasta să fie de calitate, pe infrastructură şi pe fonduri europene. Statul care controlează un sfert din angajaţii din economie trebuie să nu frâneze această creştere şi astfel trebuie să deblocheze posturile în domeniile prioritare şi să stimuleze salariaţii în funcţie de performanţă“, e de părere Anghel.

Totuşi, anul viitor statul ar trebui să aloce circa trei miliarde lei reprezentând prima rată (de 34%) plus penalităţi din majorările salariale câştigate în instanţă de mai mulţi bugetari (7,5 miliarde în total, fără penalităţi). Nu se ştie în ce măsură această obligaţie de plată ar putea afecta (chiar anula) majorările salariale prevăzute pentru 2012. Se zvoneşte că am putea avea o nouă amânare a acestei obligaţii de plată, adică statul să achite în 2012 o tranşă de 5% în loc de 34% din total.
Pensiile, între înghețare și +5%
Pentru anul în curs, bugetul asigurărilor sociale de stat (cel al pensiilor) este prevăzut să înregistreze un deficit de peste 14,8 miliarde lei, echivalentul a 2,7% din PIB, iar în 2012 este estimat un deficit în creştere. În scopul de a ţine sub control deficitul bugetului de pensii, statul a decis amânarea majorării cu 25% a punctajelor de pensie pentru persoanele care au desfăşurat activităţi în condiţii deosebite de muncă, precum şi amânarea aplicării unui indice de corecţie la punctajul anual pentru persoanele înscrise la pensie începând cu luna ianuarie 2011. În urma acestor măsuri, se va realiza o economie de circa 0,9 miliarde lei.
Pe de altă parte, din 2012 va fi aplicată Legea unitară a pensiilor, care a fost amânată cu un an, ceea ce înseamnă că pensiile vor fi majorate cu 100% rata inflaţiei anuale (prognozată la 4,6% de către BNR) şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu pe economie (încă 0,5%), în total cu circa 5,1%.
Ionuţ Dumitru spune însă că pensiile ar putea fi îngheţate şi în 2012, pentru că deficitul uriaş în raport cu contribuţiile ar putea pune în pericol ţinta de deficit pe bugetul general consolidat. „În Strategie se prevede o majorare a pensiilor conform legii, dar am rezerve în acest sens. Să aşteptăm bugetul şi pe urmă mai vorbim“, zice Dumitru.
O problemă apare și la finanțarea deficitului bugetului de asistență socială (inclusiv pensii), semnalată de economistul Daniel Dăianu. Este vorba de scumpirea finanțării de pe piețele internaționale, în condițiile în care datoriile publice ale unor state dezvoltate (Marea Britanie, SUA, Germania, Franța) au crescut foarte mult și vor avea, de asemenea, nevoie de finanțare. „Nevoile acestor economii vor face ca banii care rămân să fie mai puțini, iar costul finanțării să fie mai ridicat“, explică Dăianu.
Nevoile României se văd mai ales în domeniul asistenței sociale (adică indemnizații de handicap, ajutoare de căldură, de creștere a copilului etc., fără a include aici pensiile și ajutoarele de șomaj), pentru care sunt prevăzute cheltuieli de 16,9 miliarde lei anul viitor, de 17,5 miliarde lei în 2013 și de 17,8 miliarde lei în 2014. „Sunt șase milioane de asistați social acasă, dar s-ar putea să fie chiar mai mulți. Din aceste șase milioane, cred că putem să dăm liniștiți la o parte 30%, care iau bani fără să îi merite, încurajați de autorități, în special de cele locale“, a declarat ministrul muncii, Sebastian Lăzăroiu.
Degrevarea bugetului de cheltuielile în exces s-ar putea face prin stabilirea unor criterii de eligibilitate pentru cei care urmează să fie asistați. Iar eliminarea acestor cheltuieli este obligatorie dacă Guvernul dorește realmente să atingă ținda de deficit de 3% în 2012.
„Ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB în 2012 (standard cash) mi se pare nerealistă, iar pe ESA95 (standardul european de calculare a deficitului bugetar) este şi mai greu de atins. Eu cred că vom ajunge sub 3% din PIB pe ESA95 abia în 2014, în principal ca urmare a faptului că nu vom avea parte de o creştere economică suficient de rapidă, dar şi fiindcă este probabil să vedem o încetinire a consolidării fiscale în anul electoral 2012. Includerea în bugetul consolidat a companiilor de stat va complica şi mai mult lucrurile. În plus, plăţile de salarii către profesori, pe care Guvernul este obligat să le facă (până în 2014), vor pune presiune permanentă pe execuţia bugetară până în 2015“, spune Nicolaie Chideşciuc.