Deniz Kilislioğlu a scris, pentru publicația turcă Milliyet, o opinie în legătură cu strategia Rusiei în conflictele dintre Armenia și Azerbaidjan. Potrivit acestuia, momentan Moscova nu și-a devoalat strategia.
Singura întrebare care ne venea în minte de la începerea ciocnirilor dintre Azerbaidjan și Armenia era următoarea: Când va începe să se implice Rusia? În cea de a 12-a zi a luptelor, Rusia a făcut pasul și a invitat părțile la negocieri. În cea de a 13-a zi, i-a adus la Moscova pe miniștrii de Externe ai celor două țări.
În urma reuniunii s-a decis încetarea focului începând cu ziua de 10 octombrie, ora 12.00 și revenirea la masa negocierilor însă acest lucru trebuie făcut cu medierea SUA-Rusia-Franța, copreședinți ai Grupului de la Minsk, sub egida Organizației de Securitate și Cooperare în Europa. În plus, Moscova a adăugat un articol care prevede că acest format nu va fi modificat, asigurându-se astfel că ține departe de masa tratativelor alte țări, în special Turcia.
Care este poziția Rusiei?
De fapt, un eveniment care a avut loc cu câteva zile înainte de izbucnirea conflictului Azerbaidjan-Armenia a arătat în mod clar care este poziția Rusiei. Președintele Parlamentului azer a mers în Rusia și s-a întâlnit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
După întâlnire, partea azeră a furnizat presei informația că Lavrov ar fi propus ca cinci dintre cele șapte raioane ocupate să fie înapoiate Azerbaidjanului și ca o forță rusească de pace să fie amplasată pe coridorul Lachin – Shusha. Această informație a generat nedumerire, fiind adresate întrebări purtătorului de cuvânt al ministerului rus de Externe.
Maria Zaharova nu a dat un răspuns clar iar ulterior informațiile au fost retractate. Însă strategia pe care vrea să o adopte Moscova la masa tratativelor a fost deja dezvăluită opiniei publice internaționale.
Care cinci raioane?
De fapt, acest plan și strategia Rusiei nu sunt noi. Cu siguranță, aceasta va fi poziția ei în cursul noilor negocieri.
În prezent, Armenia ocupă șapte raioane – Ağdam, Fuzuli, Jebrail, Zengilan, Kubatlı, Lachin și Kalbajar. Moscova nu se opune ca cinci dintre acestea să fie înapoiate Azerbaidjanului. Pentru Rusia, două raioane sunt importante, Lachin și Kalbajar. Până și Criteriile de la Madrid, stabilite în 2007 și care astăzi constituie baza negocierilor privind Nagorno-Karabah, au fost trasate conform dorințelor Moscovei. Primul pas al foii de parcurs în șapte etape era retragerea Armeniei din cinci raioane.
În cadrul strategiei Moscovei, raioanele Lachin și Kalbajar erau o condiție vitală a negocierilor. Pentru că acestea sunt două regiuni vitale care asigură legătura terestră între Armenia și Nagorno-Karabah-ul ocupat.
Înapoierea acestor două raioane Azerbaidjanului echivalează cu întreruperea ajutorului logistic și militar trimis din Armenia în Nagorno-Karabah. Experții care urmăresc îndeaproape situația din zonă spun că “Rușii vor să ușureze problema dând Azerbaidjanului cinci raioane însă vor în acelaşi timp să mențină problema, păstrând două raioane sub controlul Armeniei.
Pe de o parte, vor să creeze un nou statu-quo în regiune iar pe de altă parte încearcă să nu modifice echilibrul strategic în zonă prin noul statut. Adică Moscova vrea să mențină problema Nagorno-Karabah și să își continue rolul de patron al regiunii”.