Concentrarea infrastructurii culturale din Capitală în zona centrală, dar şi preferinţa bucureştenilor pentru mall-uri sunt câteva dintre aspectele evidenţiate în proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei Culturale a Municipiului Bucureşti în vederea depunerii candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, aflat în dezbatere publică pe site-ul PMB.
Din analiză reiese că Bucureştiul deţine cea mai importantă infrastructură culturală din ţară, care este însă concentrată excesiv în zona centrală a oraşului, existând un deficit cronic în cartiere. De asemenea, există un deficit de spaţii pentru diferite funcţiuni (spaţii de expunere, prezentare, difuzare; ateliere, spaţii de producţie, cercetare, laborator) la nivelul întregului oraş. În lipsa unor investiţii consecvente, multe dintre echipamentele existente sunt subdimensionate, improprii sau puţin atractive. Totodată, urmare a Legii care interzice derularea activităţilor publice în clădiri cu risc seismic de gradul I, numeroase spaţii au fost închise la finalul anului 2015, fără să se fi lansat până în acest moment un program de consolidare a lor.
Pe de altă parte, în ultimii ani s-au renovat Teatrul Naţional, Teatrul Mic, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Evreiesc de Stat. Au fost realizate noi construcţii, precum Biblioteca Naţională sau Teatrul de Operetă, dar au existat şi restaurări sau revitalizări ale unor clădiri precum ARCUB Gabroveni, Creart, filiale ale Muzeului Bucureşti.
În ce priveşte cinematografele, din cele 93 existente în 1983, în prezent mai sunt funcţionale doar opt. Au apărut în schimb 97 de săli de cinema multiplex în nouă mall-uri. Cinematograful a devenit, astfel, o importantă practică culturală, dar a dirijat tipul de consum în special către filme hollywoodiene. De asemenea, numărul librăriilor este estimat la 100-110.
Potrivit studiului, parcurile şi mall-urile sunt principalele atracţii de proximitate şi sunt pe primul, respectiv al doilea loc ca frecventare a unor echipamente publice la nivelul întregului oraş.
Studiul recomandă îmbunătăţirea nivelului de salarizare în toate categoriile de instituţii publice de cultură, introducerea unui sistem pecuniar motivaţional, bazat nu pe vechime, ci realizări profesionale şi artistice, precum şi posibilitatea angajării pe perioadă determinată, pentru realizarea unor proiecte.
De asemenea, se atrage atenţia asupra faptului că la nivelul primăriilor de sector se alocă bugete reduse pentru cultură, ceea ce a dus la o investiţie redusă în infrastructura culturală. Pe de altă parte, Primăria sectorului 3 a început – iar primăriile din sectoarele 1 şi 6 şi-au propus – să investească mai mult în echipamente culturale. Realizatorii studiului remarcă accesul limitat al ONG-urilor culturale la fonduri publice, ţinând cont de faptul că zone precum arta comunitară, patrimoniul imaterial sau educaţia creativă sunt acoperite preponderent de sectorul ONG. Este evidenţiată şi nevoia unor evenimente de mici dimensiuni în cartiere, nişate ca adresabilitate. O altă propunere este realizarea unei platforme online de prezentare a evenimentelor şi echipamentelor culturale bucureştene. Proiectul atrage atenţia şi asupra faptului că anumite genuri culturale (de exemplu, manea, hip-hop) sunt menţinute ca discursuri culturale periferice, deşi se bucură de popularitate în rândul mai multor categorii de populaţie. Pe de altă parte, ratele înalte de non-consum în ceea ce priveşte cultura înaltă indică nevoia creării unor strategii de revitalizare a acestora.
Studiul remarcă şi faptul că Bucureştiul este perceput ca fiind un loc aglomerat. Este evidenţiată, de asemenea, importanţa corelării strategiei culturale cu documente de politică publică, precum Planul Urbanistic General, Bucureşti 2035, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru zona centrală a Bucureştiului, Planul de Mobilitate Urbană Bucureşti-Ilfov 2016-2039.
În februarie 2014, CGMB a mandatat ARCUB să coordoneze candidatura oraşului în competiţia pentru Capitala Europeană a Culturii 2021, care presupune şi adoptarea unei strategii culturale a oraşului.
AGERPRES