Secretarul de stat a mai adăugat că pentru refacerea acestor terenuri, în afara programului de împăduriri, există un program separat de finanțare.
Jumătate de milion de hectare de terenuri degradate, după ultima statistică
„La nivelul României, există mai multe statistici cu terenurile supuse deșertificării, iar ultima statistică pe care am citit-o arată undeva la jumătate de milion de hectare de terenuri degradate.
Însă aici este important să menţionăm faptul că pentru terenuri degradate există o linie, un program separat de finanţare, pentru că acolo terenul fiind degradat nu mai corespunde nici pentru agricultură, nici pentru silvicultură. Şi atunci lucrările necesare redării circuitului economic, fie că vorbim de păduri sau de pajişti, este mai complicat
Este fie nevoie de lucrări de combaterea eroziunii solului sau de degradarea care asta are mai multe forme: pot să fie sărături, pot să fie eroziune de suprafaţă, poate să fie eroziune eoliană, deşertificare. Sunt mai multe categorii de terenuri degradate”, a precizat Sorin Banciu.
După spusele acestuia, la nivel naţional nu există un inventar concret şi actual al suprafeţei de deşert, întrucât există mai multe ministere care se ocupă de această categorie de terenuri, însă la nivelul Ministerului Mediului există un program de urmărire a ceea ce se întâmplă cu refacerea, ameliorarea terenurilor supuse deşertificării.
Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026 a avut loc la Craiova
Această campanie a fost finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar acolo au participat mai mulţi primari, fermieri, potenţiali beneficiari din judeţul Dolj.
În ceea ce privește finanţarea împăduririlor prin această campanie, Sorin Banciu a afirmat că în ghiduri există o flexibilitate foarte mare cu privire la tipurile de terenuri care se pot împăduri, denumirea acestora fiind cea de „terenuri pretabile la împăduriri”.
„Pentru că există o oarecare reticență, în general din partea fermierilor, că îşi vor pierde culturile sau că vor pierde subvenţiile APIA, am venit cu aceste sume consistente. Pe de o parte, pierderea de venit agricol timp de 12 ani, suplimentar, şi, în paralel, 456 euro pe an şi pe hectar ca primă de sechestrare a carbonului timp de 20 de ani.
Nu există o ţintă pe fiecare judeţ, dar există o ţintă la nivel naţional de peste 56.000 de hectare de păduri până în 2026. Pare puţin dacă ne raportăm la cele 7 milioane de hectare de păduri pe care le are România, însă vor fi provocări cu privire la împădurirea lor”, a mai adăugat secretarul de stat.
