Printr-o hotărâre adoptată miercuri, Guvernul a aprobat Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Pieţei de Capital 2023-2026, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Cărbunaru.
„Guvernul a aprobat, prin hotărâre, Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Pieţei de Capital 2023-2026. Ţara noastră s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani.
Vă reamintesc – Produsul Intern Brut al României a crescut, anul trecut faţă de 2021, cu 49 de miliarde de euro. Este valoarea întregului PIB al României în urmă cu 20 de ani” a spus Cărbunaru.
Piața de capital trebuie să țină pasul
Oficialul Guvernului a subliniat nevoia de acces cât mai facil la finanțare pentru antreprenori. „Această dinamică economică are nevoie de o piaţă de capital care să ţină pasul cu noile realităţi.
Antreprenorii au nevoie de acces facil la finanţare, reguli mai simple şi, ca urmare a sprijinului acordat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cea care a oferit Guvernului asistenţă tehnică în elaborarea acestei strategii, vor fi implementate obiective precum îmbunătăţirea condiţiilor pentru listarea pe piaţa de capital, creşterea lichidităţii, promovarea, dezvoltarea şi creşterea unei pieţe active a întreprinderilor mici şi mijlocii, promovarea economiilor în rândul investitorilor, persoane fizice, susţinerea digitalizării şi a inovaţiei financiare, dezvoltarea pieţei de capital privat şi stimularea investiţiilor verzi”, a explicat Dan Cărbunaru, la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.
Volum scăzut pentru piața de capital de la noi
Piața de capital privat și de capital de risc din România este mult mai puțin dezvoltată decât cea din Europa Centrală și de Est (ECE) și decât întreaga industrie de profil europeană în domeniul colectării de fonduri.
Această piață ajunge la un total de 128,2 milioane de euro colectate între 2018 și 2021, comparativ cu 7.288 de milioane de euro la nivelul ECE, conform raportului Asociației Române de Private Equity (Romanian Private Equity Association – ROPEA) pentru anul 2021 și pentru prima jumătate a anului 2022, efectuat de ROPEA și Deloitte România, pe baza datelor furnizate de Invest Europe.
Volumul scăzut al pieței locale se explică în principal prin lipsa diversificării finanțatorilor, ținând cont de faptul că piața românească este puternic dependentă de sursele guvernamentale, incluzând aici și instituții financiare internaționale precum Fondul European de Investiții (EIF) sau Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care au reprezentat 61% din toate fondurile colectate între 2018 și 2021, urmate de afacerile de familie (family offices) și persoanele fizice (34%), precum și de alte tipuri de investitori, cum ar fi fondurile de pensii, băncile și alți manageri de active și fonduri suverane, care au reprezentat doar 6% din totalul fondurilor colectate.
Peisajul din ECE este mai diversificat, sursele guvernamentale reprezentând 39% din toate fondurile colectate la nivelul regiunii între 2018 și 2021, urmate de investitorii corporativi, fondurile de pensii, băncile și alți manageri de active și fondurile suverane (38%), family offices și persoane fizice (13%), precum și fondurile de fonduri – funds of funds (10%).
