Cum arată strategia pentru ajustarea deficitului bugetar?
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, vine cu detalii despre strategia pentru ajustarea deficitului bugetar. Demnitarul a participat la reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană (UE), unde continuă lucrările privind semestrul european. Marți, 16 iulie 2024, Consiliul European a aprobat recomandările specifice fiecărei țări privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare. Se vor deschide proceduri de deficit excesiv pentru șapte state membre: Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia.
Pe baza rezultatelor economice din anul 2019, România a intrat și ea în această procedură, din martie 2020. În cadrul pachetului de toamnă al semestrului european, pentru a asigura coerența cu traiectoria de ajustare stabilită în planurile pe termen mediu, Comisia Europeană (CE) urmează să propună recomandări pentru ca statele membre să iasă din procedura de deficit excesiv.
Pentru România, traiectoria de ajustare va depinde de momentul și conținutul planului de ajustare, pe care trebuie să îl finalizeze în toamnă. Ajustarea se poate face pe patru/cinci sau pe șapte ani, prin reforme și investiții.
Strategia propusă de România este o ajustare pe șapte ani. În acest timp, Guvernul României trebuie să realizeze cel puțin reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nivelul ridicat al investițiilor publice, respectiv al cofinanțărilor (60% în cazul infrastructurii de transport, în noile condiții ale exercițiului 2021-2027) de anul acesta și din următorii ani, duc la un necesar de finanțare pentru care este nevoie de această abordare pe termen mediu și pe termen lung.
„Suntem într-un context în care ne confruntăm cu provocări economice ce necesită acțiuni bine gândite, pentru că ajustarea deficitului bugetar nu o putem ignora. Însă, în acest proces, trebuie să ne asigurăm că nu sacrificăm investițiile esențiale pentru dezvoltarea economică a României.
Fără investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovație, nu vom putea asigura competitivitatea economiei României pe termen mediu și lung. De aceea, în strategia de ajustare a deficitului bugetar, este imperativ să protejăm aceste investiții și să susținem mediul de afaceri. Este un echilibru delicat, dar necesar pentru a asigura prosperitatea și stabilitatea economică pe termen lung.
Contextul în care România are în curs de implementare proiecte aferente politicii de coeziune 2021-2027 (46 miliarde euro), PNRR (peste 40 de miliarde euro, incluzând cheltuielile de cofinanțare), cât și programele naționale de investiții (10 miliarde euro – Anghel Salingy, investițiile implementate la nivelul CNI) ridică provocări fiscal-bugetare, prin care Coalitia de Guvernare trebuie să ajusteze deficitul bugetar, astfel încât să continue asigurarea acestor proiecte de investiții și să valorifice efectele de multiplicare.
Această abordare va duce România într-o altă etapă, de la statutul de țară în curs de dezvoltare către statul unei economii mature. Am spus reprezentanților CE cât se poate de clar: această ajustare a deficitului nu înseamnă că vom face tăieri drastice, nici că vom propune creșteri de taxe și impozite care să afecteze oamenii și mediul de afaceri. Nu! Vrem să facem schimbări echilibrate pentru a optimiza cheltuielile și a crește eficiența în colectarea veniturilor”, a scris, marți seară, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, pe contul său de Facebook.
Creşterea economică prognozată a României poate ajunge până la 4,0%
În contextul ajustării deficitului bugetar pentru o perioadă de șapte ani, Executivul trebuie să aibă în vedere evoluția nivelului datoriei publice, cât și a costului serviciului datoriei publice, astfel încât să nu fie influențate în mod decisiv cheltuielile operaționale ale statului român.
Prin măsuri echilibrate și strategice, se poate reduce deficitul bugetar, fără a sacrifica investițiile esențiale pentru sănătatea economică a României. Pe termen mediu (2025-2027), creşterea economică prognozată a României poate ajunge până la 4,0%, dacă raportul dinamicilor consum-investiţii este favorabil celor din urmă.
„Astăzi, la întâlnirea cu reprezentanții CE a fost solicitată o analiză de detaliu privind sistemul de cheltuieli publice la nivelul instituțiilor și companiilor cu capital de stat, posibilitatea îmbunătățirii gradului de colectare a veniturilor încasate la buget, reducerea gap-ului de TVA și continuarea implementării măsurilor de digitalizare și de combatere a evaziunii fiscale pe perioada ajustării deficitului bugetar.
De asemenea, vom prezenta și o analiză de profunzime a sistemului de venituri publice, inclusiv a veniturilor rezultate din exploatarea resurselor naturale și o valorificare adecvată a activelor statului”, a adăugat ministrul Finanțelor.
