Planurile concepute la Palatul Victoria nu tin cont de recomandarile specialistilor externi
Raportul de tara intocmit de Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC) se bate cap in cap cu programele de dezvoltare nationala recent aprobate de Guvern. Stati linistiti, exista o explicatie!
“Am facut strategia de dezvoltare a turismului si vom aproba, in urmatoarea sedinta de guvern, un master plan de investitii. M-am luptat foarte mult pentru ca aceste programe sa fie finantate”, se mandrea vicepremierul George Copos la sfarsitul lunii februarie. O saptamana mai tarziu, minunatele programe fusesera deja aprobate de catre Executiv, care reusise sa scoata de undeva – nu stim de unde, caci pana acum nu gaseau nici cateva milioane de euro pentru promovare – nu mai putin de 325 de milioane de euro.
Banii vor fi gestionati de Autoritatea Nationala pentru Turism, in parteneriat cu autoritatile publice locale, si vor fi alocati in urmatorii trei ani pentru diverse proiecte initiate de autoritatile locale. Pentru ce? Sa detaliem. 15 milioane de euro vor merge la Sibiu, cu ocazia faptului ca orasul va fi anul viitor Capitala Culturala Europeana. Destul de putin, daca tinem cont ca doar aeroportul din Sibiu are nevoie de 52 milioane de euro pentru modernizare si extindere.
60 de milioane de euro sunt destinate zonei Delta-Dunarii/litoral, pentru realizarea unor miniporturi de agrement, zone de campare, trasee turistice si alte lucruri ce tin de infrastructura. Care sunt recomandarile WTTC in privinta litoralului? “Avand in vedere caracterul sezonier al liniei de coasta si concurenta intensa din partea tarilor vecine – cum ar fi Grecia, Turcia sau Bulgaria – WTTC nu crede ca zona costiera a Marii Negre ar trebui sa reprezinte centrul planurilor de dezvoltare a Romaniei. Delta Dunarii creste in popularitate ca destinatie pentru turistii straini si romani. Insa, este o zona foarte sensibila din punct de vedere ecologic, si WTTC nu recomanda o dezvoltare semnificativa in zona”.
Urmeaza 90 de milioane de euro ce vor fi alocate, in sfarsit, dezvoltarii statiunilor balneoclimaterice, care au atras in 2005 cei mai multi turisti straini.
Iar jumatate din acest buget apetisant, adica 160 milioane de euro, merge catre turismul montan, adica extinderea partiilor de schi, modernizarea statiunilor montane, infrastructura turistica, instalatii de zapada artificiala si alte lucruri de acest gen.
Iata ce scrie, negru pe alb in raportul WTTC, care a costat 150.000 de dolari: “Investitiile sunt necesare, dar este important de reamintit ca statiuni ca Poiana Brasov, Sinaia sau Predeal nu pot concura cu statiuni similare din Europa, pur si simplu, din cauza inaltimii muntilor si lungimii partiilor. Muntii Romaniei au cel mai mult de oferit in extrasezon, sub forma unor vacante la munte sau plimbari”.
Bineinteles, este doar o coincidenta ca promotorul acestui program are investitii atat la munte, cat si pe litoral. Mai exact, vicepremierul are doua hoteluri in Eforie si alte trei in Poiana Brasov, unde tocmai a inaugurat o telecabina.
Nimic de zis, e foarte bine ca, pentru prima oara dupa 1989, Guvernul si-a dat seama, in sfarsit, ca trebuie sa aloce bani si pentru turism, dar ar fi putut face asta dupa finalizarea raportului.
De ce recomandarile WTTC si programele guvernamentale nu vin in contradictie, ne explica presedintele ANT, Ovidiu Marian: “Raportul WTTC si programele aprobate de Guvern sunt cele doua jumatati ale aceluiasi cerc. Ca o aura deasupra acestui cerc, ANT a fost acceptata de catre Uniunea Europeana ca organism intermediar pentru fondurile structurale. In perioada 2007-2013, vom primi de la UE trei miliarde de euro pentru dezvoltarea turismului”, spune Ovidiu Marian.
“Trebuiau sa astepte raportul de tara, sa refaca strategia in functie de recomandarile WTTC, si abia apoi sa aprobe fonduri pentru dezvoltare”, crede Lucia Morariu, presedinta Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, pentru care Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor reprezinta autoritatea suprema in materie de dezvoltare turistica.
Ce ne recomanda WTTC sa dezvoltam? Statiunile balneoclimaterice, turismul cultural – dezvoltarea oraselor-poarta ca Brasov, Sibiu, Sighisoara – si, evident, turismul rural. In plus, considera ca facilitatile pentru conferinte nu sunt la nivelul secolului XXI si ca Guvernul ar trebui sa actioneze repede pentru a nu pierde oportunitatea de a crea venituri pe acest segment. Oare pentru a vedea investitii pe aceste segmente trebuie ca cineva din Guvern sa-si manifeste interesul pentru zonele respective sau Executivului ii va veni, in sfarsit, mintea la cap, dupa ce WTTC i-a spus ceea ce oamenii din industrie ii explica de ani de zile?!
