Acest lucru se vede cel mai bine în ponderea sumelor alocate pentru prevenția bolilor în totalul cheltuielilor pentru sănătate, care este de doar 3%.
În fața presiunilor financiare, guvernele UE au sacrificat bugetele pentru programele de prevenție națională și sănătate publică. În 2010, cheltuielile pe acest segment au fost mai mici cu 3,2% față de anul precedent. Acest lucru înseamnă că bugetul UE alocat prevenției, care include diverse acțiuni extrem de importante, cum ar fi imunizarea națională, campanii anti-fumat, anti-alcoolism, programe de nutriție și de sport, se micșorează de la an la an.
În ciuda faptului că se știe că prin prevenția bolillor se face mult mai multă economie la buget,sumele alocate acestui sector sunt tot mai mici, pentru a proteja, în mod paradoxal, cheltuielile făcute din lipsa prevenției, cum ar fi cele cu spitalizarea sau cele cu tratamente în ambulatoriu.
Importanța unor programe de prevenție reiese și din statistici: mai mult de jumătate dintre adulții Europei sunt supraponderali, iar 17% sunt obezi. Rata obezității s-a dublat din 1990 până în prezent și este acum de 8% în România și Elveția și de peste 25% în Ungaria și Marea Britanie.
Obezitateași fumatul sunt principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare și cauzele principale pentru 36% dintre decesele survenite în rândul populației UE.
Un exemplu bun de "dat cu dreptul în stângul" este situația tratării și prevenției tuberculozei în România. Ministerul Sanatatii a lansat în octombrie Planul National de Prevenire si Management al Tuberculozei Multidrog-Rezistente in Romani, dar în același timp, Institutul Cantacuzino, aflat "pe butuci" nu mai produce vaccinul anti tuberculoză. În lipsa acestuia, Ministerul Sănătății a cumpărat vaccinul din Danemarca, iar mai mulți bebeluși s-au îmbolnăvit după ce au fost vaccinați cu acest produs.
