Anul 2016 la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri MECRMA a fost marcat de lansarea unor strategii şi programe pentru dezvoltarea economică a României şi de o mai bună administrare a societăţilor de stat aflate în subordine, corelate cu atragerea investiţiilor străine, promovarea exportului şi a României în lume ca o destinaţie sigură, atractivă şi diferită de ceea ce "veţi citi în ziare sau veţi vedea la televizor".
De departe cel mai amplu şi mediatizat proiect a fost cel al "României competitive", dar nu lipsită de importanţă a fost în 2016 şi prezenţa "umilitoare" la târgul SIAL de la Paris, care a scos la iveală lipsa de strategie şi de viziune în ceea ce priveşte participarea României la târgurile internaţionale.
* Viziunea de dezvoltare pe următorii patru ani, inclusă într-o nouă strategie
Strategia 'România Competitivă' a fost dintre promisiunile Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloş la început de mandat, care s-a dorit a fi o viziune pe termen mediu şi lung a dezvoltării economice a României. Lansarea efectivă în dezbatere publică a documentului strategic a avut loc în data de 5 iulie 2016, dar ulterior au urmat 17 şedinţe de consultare publică la care au participat nu mai puţin de 600 de experţi din toate domeniile, iar noţiunea de bază desprinsă din aceste consultări, potrivit afirmaţiilor ministrului de resort, Costin Borc, a fost aceea de a favoriza "producţia oriunde în România".
'Ne dorim nişte schimbări care să ne facă să vrem să trăim, să muncim şi să ne întoarcem în România. Toate măsurile din documentul România competitivă converg către o idee comună: încurajarea producţiei oriunde în România, concept care implică nu doar crearea tuturor condiţiilor necesare care ţin de infrastructura critică, precum educaţie, sănătate, energie, transport, comunicaţii, ci şi un alt mod de a ne raporta la dezvoltarea economică', aprecia la acea vreme ministrul Economiei.
Pe scurt, ideea strategiei 'România Competitivă', aşa cum o vedea liderul de la Economie, poate fi sintetizată într-o frază: cum poate România să crească, dar să crească într-un mod armonios, în mod echilibrat regional, şi să fie o creştere economică bazată pe adevărate reforme structurale, reforme ale principalilor factori de producţie.
După finalizarea consultărilor pe toate domeniile strategiei, Ministerul Economiei a închegat documentul care ar avea nevoie, pentru punerea sa în aplicare până în anul 2020, de un buget de 18 miliarde euro ceea ce reprezintă circa 10,7% din Produsul Intern Brut (PIB) aferent anului 2016, dar numai aproximativ 10% din PIB mediu aferent perioadei 2016-2020, potrivit documentului final "România Competitivă – un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016 – 2020".
Aproximativ două treimi din această sumă se află, deja, în bugetele ministerelor şi trebuie doar re-prioritizată înspre obiectivele menţionate. Pentru celelalte aproximativ 6 miliarde euro necesare, ar trebui menţionat că, între 2016 şi 2020, PIB-ul va creşte cu aproximativ 40 miliarde euro (într-o estimare realist – conservatoare). Întrucât bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual, rezultă că, în perioada respectivă, resursele bugetare vor creşte cu circa 13 miliarde de euro.
* Proiecte, programe, facilităţi fiscale pentru atragerea românilor din diaspora
Un alt proiect anunţat în februarie, lăudabil de altfel, viza crearea unui fond de investiţii dedicat românilor din diaspora, unul pe care Costin Borc îl dorea implementat împreună cu ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni. Fondul de investiţii ar fi trebuit să fie operaţional în toamna acestui an, însă a rămas la stadiul de deziderat.
Pe această temă, ministrul Economiei susţinea, în noiembrie, într-un interviu acordat AGERPRES, că Executivul 'a deschis o discuţie cu Diaspora şi a oferit nişte facilităţi fiscale, nişte programe pentru cei care doresc să investească, nişte programe de relocare, cu tot felul de pachete'.
'Eu cred că este vorba, în primul rând, despre încrederea în viitorul României. Cum văd eu, care sunt român azi în Italia, că se va dezvolta România. Dacă eu am încredere că România se va dezvolta frumos, că lucrurile merg spre bine, în general, în debirocratizare, în felul cum este tratat cetăţeanul, în calitatea sistemului de educaţie pentru copii şi în calitatea sistemului de sănătate… cred că se vor întoarce. Eu nu cred că secretul, în final, constă în 100 de euro diferenţa la salariu, ci este unde mă simt eu bine şi am încredere să trăiesc şi să-mi cresc copiii. Şi atunci oamenii se întorc. Nu văd de ce nu s-ar întoarce dacă ar şti că în ţară vor avea pe termen lung aceleaşi condiţii pe care le au azi în ţările în care sunt", afirma Borc.
* Investiţiile străine, o prioritate a Guvernului tehnocrat
Ministrul Economiei, Costin Borc, aprecia, încă de la începutul mandatului, că investiţiile străine reprezintă o prioritate pentru Guvernul României, urmărind în aceste sens şi modul în care pot fi create condiţii ca România să devină din ce în ce mai atractivă pentru investitori. De asemenea, printre priorităţile asumate de Guvernul tehnocrat s-a aflat şi înfiinţarea unei agenţii dedicate pentru promovarea exportului şi atragerea investiţiilor străine, în condiţiile în care "Ministerul de Externe şi-a asumat revigorarea dimensiunii economice a diplomaţiei româneşti prin crearea unei reţele de misiuni economice pe lângă ambasadele din capitalele-cheie pentru interesele României".
O lună mai târziu, Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat revine la Ministerul Economiei sub denumirea de Invest Romania, fiind condusă de către secretarul de stat Manuel Costescu. În opinia ministrului, Invest România a făcut foarte multe anul acesta: promovarea României, conferinţe, proiectul "Luna şi industria", un website, un filmuleţ de promovare, Ghidul investitorului străin, iar investiţiile străine directe au urcat cu 18%, în 2016.
Borc a recunoscut, în interviul acordat AGERPRES, că toate aceste investiţii au nevoie de două lucruri esenţiale, respectiv: infrastructură (pentru a traversa Carpaţii către zonele care au nevoie de dezvoltare, respectiv Moldova şi Muntenia) şi forţă calificată de muncă.
Ca urmare a măsurilor de implementare a Planului Juncker, ministrul Economiei anunţa, în septembrie, că România are opt proiecte de investiţii depuse pe portalul european pentru proiecte de investiţii, în valoare totală de peste 570 milioane de euro, în domenii precum: eficienţa energetică, educaţie şi agricultură ecologică. Totodată, o serie de proiecte, care totalizează peste 470 milioane de euro, se aflau în faza de evaluare a direcţiilor de specialitate ale Comisiei Europene. În analiză se aflau alte 14 solicitări de îmbunătăţire a calităţii proiectelor prin acordarea de consiliere în cadrul European Investment Advisory Hub.
* Relaţia statului cu mediul de business, o analiză consecventă în 2016
Programele multianuale pentru IMM-uri au continuat şi în 2016, plecând de la ideea că simplificarea relaţiei statului cu mediul de business reprezintă o prioritate. 'A simplifica relaţia statului cu mediul de business reprezintă o prioritate pentru echipa noastră, astfel încât am decis să realizăm o analiză consecventă cost-beneficiu pentru IMM-uri, a Testului IMM, a evaluărilor ex-ante a impactului tuturor noilor reglementări şi ale modificărilor acestora. Concret, insistăm asupra faptului că niciun act normativ, cu impact asupra mediului de afaceri, nu este adoptat de către Guvern dacă Testul IMM nu este aplicat într-un mod transparent', spunea, în aprilie, Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în Ministerul Economiei.
După toate declaraţiile de bună intenţie privind stimularea IMM-urilor, CNIPMMR constata cu dezamăgire, în noiembrie, că la rectificarea bugetară bugetul Ministerului Economiei se diminuează cu 35,4 milioane lei, reprezentând economii identificate de ordonatorul principal de credite, în principal la proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile şi programele de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii.
Preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, aprecia că problemele apărute în implementarea programelor pentru IMM-uri 'puteau fi depăşite prin lansarea în primele trei luni ale anului a tuturor procedurilor, astfel aplicanţii având timp să implementeze planurile de afaceri asumate'.
Schema de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii a avut un buget alocat pentru 2016 de 500.000 lei, bani de care au beneficiat 10 aplicanţi.
Tot pentru IMM-uri a continuat, în acest an, Programul naţional multianual de micro-industrializare, cu un buget de de 60,89 milioane lei, precum şi Programul naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM în mediul rural, cu un buget de 25,9 milioane de lei. Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START a avut aprobat iniţial un buget de 17 milioane de lei, în timp ce pentru Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri SRLD, bugetul a fost de 22,7 milioane de lei.
Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – TIMM 2016, cu un buget de 3 milioane de lei, şi Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, cu un buget de 21,049 milioane de lei, au fost considerate de mediul de afaceri drept 'succese', fapt ce ar trebui să li se dea o alocare financiară mai consistentă.
Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a lansat, pe 17 mai, Programul de educaţie antreprenorială 'Primul meu business plan' prin care a reuşit încheierea de protocoale de colaborare cu 10 universităţi din întreaga ţară şi implicarea în program a unui număr de peste 100 de studenţi din fiecare universitate încă din primul an de derulare a programului.
De altfel, ministrul Costin Borc aprecia că au fost circa 2.300 de IMM-uri care au aplicat, anul acesta, la programele multianuale desfăşurate prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
* Listarea pe bursă a companiilor de stat, în derivă
Tot la început de mandat, Costin Borc, care a fost nu numai ministru al Economiei, ci şi vicepremier, a anunţat că îşi doreşte listarea pe bursă a unor companii din portofoliul ministerului, deşi nu s-a arătat prea optimist că România va avea o privatizare importantă în acest an. Profeţie care i-a şi reuşit 100%…
"Nu veţi vedea o privatizare răsunătoare în acest an, dar dorim ca unele companii din portofoliul ministerului, precum Compania Naţională a Sării să fie listate la Bursă", a precizat pe 25 ianuarie ministrul Economiei.
'Etică şi integritate', 'Profesionalism şi performanţă', 'Transparenţă şi predictibilitate' au fost cele trei principii pe care ministrul Borc le-a pus, împreună cu echipa sa, la baza guvernanţei corporative în întreprinderile publice.
Conform planului iniţial, ministrul Borc anunţa că, din totalul de 56 de companii, principiile de guvernanţă corporativă, conform OUG 109/2011, vor fi implementate în 13 companii, în primul semestru 2016 (SN Plafar, SN a Sării, SN a Apelor Minerale, Cuprumin, SC Şantierul Naval 2 Mai, CNCIR SA, Compania de Investiţii pentru Turism, SC Iprochim, SC ICEM, SC Neptun Olimp, SC IOR, SC Conversmin, SC Smart SA (filiala Transelectrica).
Totodată, alte 10 companii urmau să îşi schimbe conducerea, conform acestor criterii, în semestrul II din 2016, respectiv SC Băiţa, CN Romarm, SC Fabrica de Arme Cugir SA, SC Arsenal Reşiţa SA, SC Pirochim Victoria SA, SC Uzina Mecanică Cugir SA, SC Şantierul Naval Mangalia, SC IAR, Romaero, SC Avioane Craiova.
Despre rezultatele acestui demers, ministrul Borc aprecia că 'sunt câteva lucruri care s-au făcut foarte bine, dar mai este încă un drum foarte lung'. Procesele continuă. Au fost puţin întrerupte de promovarea normelor, dar eu cred că se merge înainte', a subliniat oficialul.
* Turismul, domeniu cu potenţial, dar fără promovare
Turismul a fost un alt domeniu, cu potenţial, aflat în atenţia ministrului încă de la începutul mandatului, dar care a menţionat că 'destinaţia România trebuie promovată mai mult şi mai bine'.
În acest context, ministrul Economiei, a susţinut ca, împreună cu jucătorii privaţi din turism, trebuie lansate noi mecanisme de promovare a ţării, în condiţiile în care bugetul alocat Autorităţii Naţionale pentru Turism a fost de numai două milioane de euro.
De altfel, toţi acei jucători din industrie pe care ministrul Borc i-a dorit parteneri pentru dezvoltarea României ca destinaţie turistică, i-au reproşat, pe întreg parcursul anului 2016, indiferenţa cu care a tratat domeniul.
În ceea ce priveşte participarea companiilor româneşti la târgurile internaţionale, prin finanţare de la bugetul de stat, în 2016 au fost prevăzute 80 de astfel de manifestări, dar la care firmele specializate pe diverse ramuri de activitate au putut participa la puţin peste 40.
Despre prezenţa României din luna octombrie la târgul SIAL de la Paris, unul dintre cele mai mari târguri de produse alimentare din lume, ministrul spune că a fost una regretabilă, dar nu este o excepţie. "Prezenţa noastră la târguri în general nu este de calitate, din mai multe motive structurale. În primul rând, anul acesta au fost prevăzute 80 de târguri. Anul trecut s-au făcut în jur de 45, anul acesta s-au realizat până acum vreo 41. Cam asta este capacitatea la care persoanele pe care le avem azi se pot înhăma", declara Borc.
Acesta plusează, afirmând că statul român este unul dintre cele mai generoase state în ceea ce priveşte ajutorul la export.
"Noi plătim la participări, la târguri, totul. Plătim un organizator care plăteşte şi bilete de avion, şi camere de hotel, şi traducător, şi cărţi de vizită, şi broşuri, şi standuri. Nimeni în Europa nu este atât de generos. Şi mai este un lucru care este bine de spus: în momentul în care ai o finanţare şi din partea participantului, o co-participare, interesul este mult mai mare. M-am uitat la firmele de la SIAL şi sunt firme care scriu acolo că au primit cel mai puţin 7.000 de euro şi cel mai mult 60 şi ceva de mii de euro în ajutoare de minimis de participare la târguri şi care completează în fişă că n-au avut niciun beneficiu la export, că n-au încheiat niciun contract, dar că au avut întâlniri", a explicat ministrul.
Conform programului de participare la târguri internaţionale, finanţate de la buget, în primul trimestru din 2017, companiile româneşti ar putea participe la 43 de manifestări, în timp ce pentru turism a fost deja aprobat un calendar anual de participare la 38 de târguri de profil. AGERPRES
Acesta articol a apărut pe fluxul de stiri Agerpres. Site-ul poate fi vizitat aici