Clientii cosmopoliti, sofisticati si cu venituri peste medie sunt tintele fiecaruia din aceste cluburi. Strategia care a impus pe piata fiecare din aceste locatii are cam aceleasi ingrediente: preturi mari, atmosfera aparte, pozitionare centrala si o prezenta constanta a vedetelor, care transforma locul in punct de atractie. Este vorba insa doar de o reteta care le apropie de succes, pentru ca nimeni nu le garanteaza ca il vor si avea. Atunci cand Petru Berciu a deschis clubul The Office, in anul 1998, pe piata nu mai era nici un local de acest gen. „Am incercat sa fac un club cum nu se gasea in Bucuresti. A fost conceput ca o amestecatura de mai multe locuri pe care le vazusem in lume”, spune Berciu. Locatia a fost aleasa in zona Pietei Amzei, in subsolul unui fost hotel despre care se spune ca a fost primul din Bucuresti dotat cu incalzire centrala. Aici functionase inainte de razboi un cazinou. „Am ales numele acesta pentru ca la inceputul anilor ‘90 am vorbit pe la miezul noptii cu un prieten libanez care era la un restaurant si care mi-a spus ca este la birou. „Cum la birou?”, am intrebat? Mi-a spus ca in fiecare seara merge acolo si ca este un fel de birou”, povesteste Petru Berciu. Ideea i-a placut, asa ca a dat numele barului The Office. De la un an la altul au incercat sa schimbe cat mai putine in designul clubului pentru a pastra specificul locului si a crea o traditie. Pentru The Office, sezonul se imparte in doua perioade: toamna-iarna si primavara pana la finele lui iunie. Inca din luna ianuarie, cei de la club stiu ce petreceri au pana la finele anului. Cele mai cunoscute sunt insa petrecerile din fiecare joi. Fiecare astfel de eveniment presupune costuri aparte, fiind produse, de exemplu, invitatii speciale sau spot radio. „In primii trei ani de functionare nu am scos un leu din acel club. Toti banii au ramas acolo si au fost folositi pentru a crea si a mentine imaginea clubului”, spune Berciu. „Cifra noastra de afaceri anuala depaseste un milion de euro, rata profitului fiind de 20-25%. Cel mai mult nu castigam din operare, ci din contracte de parteneriat pe care le avem cu marii producatori de tigari si bauturi. Cred ca suntem barul cu cele mai mari astfel de contracte din Romania”, incheie patronul de la The Office. Unele cluburi isi schimba designul in fiecare anAcum un an si jumatate, Joshua Castellano a deschis clubul Morgana, care a devenit destul de repede unul dintre cele mai cunoscute din Bucuresti. Chiar daca investitia initiala a fost de circa 250.000 de dolari, dupa un an de zile patronul s-a decis sa schimbe in mod radical designul localului. „Cred ca un astfel de club trebuie modificat cel putin o data la doi ani. Schimbarile sunt necesare pentru ca lumea se plictiseste”, spune Castellano. Noul nume dat locatiei a fost Bonsai, designul fiind radical modificat. „Am incercat ceva mai minimalist si am pus foarte mult accentul pe atmosfera. Cred ca intr-un club trebuie sa dai multa importanta ambiantei”, continua Joshua Castellano. Patronul de la Bonsai spune ca, pentru a fi profitabil, un club de marimea Bonsai, in care intra cateva sute de persoane, in care nu poti sa organizezi evenimente de amploare, este necesar sa mentii clientela. Pentru asta este nevoie in primul rand de decoruri cat mai diferite, dar si de renumele proprietarului, care sa fie o garantie pentru viata de noapte. Joshua Castellano mai este proprietarul cluburilor Bamboo si Flu-Flu (care se va redeschide in curand) din Bucuresti, Morgana din Constanta si al restaurantelor La Bote, Zerillo’s si Casa Romaneasca. „Costurile pentru evenimente sunt destul de mari. Fiecare locatie are insa parteneriate cu diferite firme. Costurile noastre anuale se ridica la 50-60.000 de euro”, spune Castellano. Despre perioada de recuperare a investitiei intr-un club de genul Bonsai, el spune ca este de minimum doi ani. Desi s-a deschis de doar patru luni clubul Cabaret a reusit sa se impuna destul de repede pe piata. „Am incercat sa atacam un segment pe care exista oarecare brambureala. Este vorba de clientii care lucreaza in companii multinationale, expati sau studenti cu venituri peste medie, dar care nu vor sa asculte house”, spune Bogdan Cernevschi, unul dintre patronii clubului. A iesit un club cu atmosfera aparte, dar la care se pune mai mult asa-numita muzica „oldies”. Strategia celor de la Cabaret a fost sa promoveze faptul ca nu pun muzica house. Clubul nu face petreceri speciale, insa organizeaza in fiecare joi o seara de karaoke, iar cei ce se urca pe scena au in spate o orchestra care canta live. La Cabaret nu se fac rezervari decat pentru clientii recomandati. „Am investit circa 160.000 de dolari in amenajarea clubului. Cred ca la finele anului, cifra de afaceri va depasi 15 miliarde lei”, spune Tudor Vasile, al doilea actionar de la Cabaret. Petrecerile organizate de companii sunt destul de importante pentru veniturile clubului, multe dintre firme inchiriind joia mese pentru a organiza „team building”-uri pentru angajati la spectacolul de karaoke live. „Totusi, cei mai multi oameni vin in week-end”, spune Cernevschi. Proprietarii clubului vor incerca sa promoveze si zona de pub a locatiei pentru palierul orar 18.00-22.00. „Cred ca este prima oara cand un astfel de club va incerca sa se promoveze pentru aceasta perioada a zilei. Vom incerca sa organizam concerte live in fiecare seara”, incheie Tudor Vasile. Spre deosebire de multe alte cluburi care inchid in perioada verii, Cabaret este deschis tot anul.