Abia ieşiţi din iarnă, vedem cum drumurile României s-au umplut de gropi. Din nou. Nici marile oraşe nu fac excepţie, cu Bucureştiul în frunte.
Acum, fireşte, începe “plombarea” gropilor, poate chiar reasfaltarea lor, aceeaşi sarabandă care secătuieşte bugetul statului, al municipalităţilor, dar şi al românilor, care pierd bani cu maşinile stricate şi nervi în trafic. Ca totul să fie “perfect” şi banii disponibili pentru reparaţii sunt din ce în ce mai puţini.
Banii alocaţi de la buget pentru lucrări sunt de două ori mai puţini ca anul trecut, sub 300 de milioane de lei. Ministrul Transporturilor spune că ajung cel puţin pentru prima jumătate din an şi că va cere fonduri suplimentare la rectificarea din vară, dacă e cazul.
Aceste incoveniente ar putea fi evitate dacă asfaltările s-ar face o dată pentru mai mulţi ani, nu doar pentru un sezon, adică lucrările să fie făcute la o calitate mai bună. Este vorba, în primul rând, de structura de rezistenţă a drumului – veche de 50 de ani, dar şi de mixtura asfaltică, care constituie stratul de uzură al drumului. Dacă acesta nu este făcut să reziste, nu va rezista. Pentru că licitaţiile se câştigă, de obicei, pe criteriul preţului cel mai mic acesta fiind motivul pentru care drumurile, cu mici excepţii, se strică în câteva luni.
Spre exemplu, în noiembrie, a fost o mare campanie de asfaltări şi reparaţii de străzi din Bucureşti. 43 de străzi din trei sectoare ale Capitalei au fost amenjate. Pe multe dintre ele, acum, după cinci luni au apărut puzderie de gropi. O posibilă explicaţie ne oferă unul dintre cei mai mari constructori de drumuri, Straco Group, prin vocea unuia din asociaţi, Alexandru Horpoş.
“Este important devizul, ce cere clientul(CNAIR sau PMB, de exemplu – n.r.), pentru că executantul face lucrările potrivit caietului de sarcini. Ce mixtură asfaltică se cere, aceea se pune. În mod normal, stratul de uzură ar trebui să dureze cam cinci ani, atât fiind şi perioada de garanţie. Dacă durează mai puţin, atunci probabil şi cerinţele din caietul de sarcini au fost minimale. Dacă e în garanţie, atunci constructorul trebuie să asigure reparaţia străzii. Sigur că acest lucru înseamnă diconfort pentru cetăţeni şi sigur că, cu cât mai rară este necesară o reparaţie, cu atât mai bine”, arată Horpoş. Acesta ţine să precizeze că, în asigurarea calităţii unui drum, la fel de important ca mixtura asfaltică este strcutura de rezistenţă a drumului, care, pentru majoritatea celor din ţară, este de dinainte de Revoluţie.
Se poate şi altfel
Există însă şi străzi care nu au gropi. Spre exemplu, Bulevardul Aviatorilor din Bucureşti. Care a fost asfaltat încă din 2010 şi, până azi, nu a necesitat reparaţii. Nici măcar punctuale. Aceasta pentru că a fost acoperit cu o mixtură asfaltică specială, care durează mai mult în timp. Este vorba de aşa-numitul “bitum polimerizat”, un bitum cu adaos de polimeri speciali – plastic, un produs cu o rezistenţă mult mai mare la temperaturi extreme faţă de bitumul clasic şi cu o aderenţă sporită. Lucrările de înlocuire a pietrei cubice cu asfalt pe Bulevardul Aviatorilor au fost finalizate în anul 2010 . De atunci, nicio lucrare de reabilitare, nicio groapă în asfalt! Deşi, evident, şi pe-acolo a plouat, a nins, ba, mai mult, fiind una dintre cele mai circulate artere din Bucureşti, au trecut, în 5 ani, zeci de milioane de maşini (conform unei declaraţii a unui reprezentant al Administraţiei Străzilor din Capitală, în anul 2010, bd. Aviatorilor era tranzitat, zilnic, de 18.000 de maşini, ceea ce înseamnă peste 40 de milioane de maşini în 5 ani, fără a lua în consideraţie faptul că, de atunci, numărul autoturismelor a crescut şi că, evident, traficul este mai intens acolo). De remarcat, lucrările au avut garanţie 4 ani. Deşi garanţia a trecut, tot nu sunt necesare reparaţii.
Folosirea bitumului polimerizat pentru extinderea duratei de viaţă a asfaltului de pe şoselele din Bucureşti la mai mult de 2-3 ani, cât este acum, este una folosită pe scară largă în Europa de Vest încă de acum 20 de ani, iar în Polonia şi Cehia, de circa 10 ani. Acest bitum special extinde durata de viaţă a asfaltului cu cel puţin 50%. Folosirea în amestecul asfaltic a bitumului polimerizat creşte rezistenţa asfaltului la temperaturi înalte sau foarte scăzute şi oferă elasticitate crescută la deformări.
Despre necesitatea efectuării unor lucrări de calitate a vorbit şi Florea Diaconu, proprietarul Delta ACM. Şi el precizează că, singur, bitumul nu garantează performanţe superioare ale asfaltului, contând şi condiţiile de trafic, şi infrastructura substratului, şi proiectul de lucrare.
România are o reţea naţională de puţin peste 16.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri naţionale. Aproape două treimi din aceştia sunt ieşiţi din garanţie, deci, ce se strică, trebuie reparat pe banii statului.