În acest proces intervine un factor foarte important, stresul. Stresul devine o problemă foarte serioasă atunci când ne însoțește de-a lungul unei perioade mari de timp.

Mai mult, acesta poate duce la complicații mai mari. Este vorba despre boala profesională a secolului. Numărul persoanelor diagnosticate cu sindromul Burnout crește de la an la an.

Ce este Burnout?

Acest termen a fost folosit pentru prima dată în anul 1970. Un renumit psiholog american, Herbert Freudenberger, a descris consecințele stresului și așteptările prea mari ale persoanelor în legătură cu locul de muncă.

Sindromul Burnout este o boală profesională ce apare fără să ne dăm seama și afectează peste jumătate din adulți, la nivel global.

Acesta poate fi asociat anumitor categorii profesionale, cum ar fi medicii sau angajații corporațiilor multinaționale, dar poate afecta și alte persoane expuse constant la stres.

Psihologii descriu acest sindrom drept „o perioadă lungă de timp în care o persoana se simte epuizată, interesul pentru activitatile zilnice scade, iar efectul este o scadere a productivitatii lor la locul de munca”.

Care sunt simptomele sindromului Burnout?

Primul semn al bolii este epuizarea. Muncim peste program pentru a obține mai mulți bani sau pentru a ne încadra în deadline-ul unui anumit proiect, lucru total greșit, dar pe care mulți dintre noi îl facem. O astfel de rutină ne poate duce, în final, la epuizare.

Sentimentele și evenimentele de la locul de muncă sunt foarte importante. În cazul în care nu îți mai face plăcere să faci ceea ce făceai înainte sau motivația la locul de muncă dispare, poți să-ți pui un semn de întrebare.

Foarte multe persoane se simt inutile la locul de muncă, iar aici intervin sentimente negative precum frustrarea.

De asemenea, scăderea performanței la locul de muncă poate fi un simptom al bolii. Persoanele afectate de stres sunt predispuse la a face mai multe greșeli.

Problemele de la locul de muncă pot fi agravate de cele de acasă. O condiție economică slabă sau alte probleme personale pot crește nivelul de stres.

Persoanele afectate comunică din ce în ce mai greu, se închid în ele, sau se refugiază în vicii. Cei afectați de sindrom tind să bea mai mult, să fumeze mai mult, să devină sedentari sau să mănânce mai mult.

Toate aceste probleme ne pot afecta grav starea de sănătate. Majoritatea persoanelor se confruntă cu depresii, dar pot ajunge să aibă probleme cu inima, cu tensiunea arterială sau cu greutatea.

Ce spun specialiștii și ce ar trebui să facă angajatorul pentru a evita aceste probleme?

Doctorul psihoterapeut în cadrul Clinicii Oana Nicolau, Oana Nicolau, susține că trebuie să se acționeze din timp, deoarece este dovedit științific că boala burnout poate crește riscul de depresie.

″În Clinica Oana Nicolau, spre exemplu, în prezent, aproape jumătate dintre clienți au apelat la sedințe de psihoterapie deoarece se simt stresați la locul de muncă sau copleșiți de volumul mare de sarcini. Spre comparație, în urmă cu 7 ani, 30% din numărul total de clienți se confruntau cu aceste probleme.″

În România, companiile au devenit tot mai preocupate de sănătatea mintală a angajaților lor și caută soluții pentru a-i proteja de acest sindrom. Numărul firmelor care organizează pentru angajații lor sesiuni de consiliere a crescut semnificativ în ultimii ani.

Foarte multe companii le-au creat un spațiu de relaxare, în care angajații pot avea diferite activități sau se pot cunoaște mai bine.

De exemplu, în Helsinki, a apărut o nouă tendință – somnul în timpul orelor de muncă. Acestea sunt plătite de către angajator. Sindicatele finlandeze au ajuns la concluzia că somnul de la amiază la locul de munca are un efect pozitiv nu doar asupra productivității angajaților, dar și asupra bunastării financiare a companiei.

Desigur, schimbare începe de la noi. Medicii susțin că primul pas este recunoașterea faptului că ne aflăm în impas.

Ulterior, persoanele afectate de sindromul Burnout trebuie să-și schimbe stilul de viață. În momentul în care simți că ceea ce faci la locul de muncă nu te mai mulțumește sau nu mai faci față, trebuie să renunți.

Este recomandat să-ți reevaluezi așteptările înainte de a-ți alege alt loc de muncă pentru a nu avea dezamăgiri.

Pentru a ieși din această situație persoanele afectate trebuie să-și canalizeze atenția și timpul spre alte domenii.

O gestionare mai bună a programului, mai multe ore de somn, o discuție cu un prieten sau cu o persoană specializată vă poate schimba total stilul de viață.

Persoanele care au luat în greutate în această perioadă stresantă pot face sport sau alte activități care implică mișcare.

Vlad Ionescu, psihoterapeut în cadrul Clinicii Oana Nicolau:

″Dacă sugestiile de mai sus nu funcționează, următorul pas ar consta într-o evaluare amănunțită a stării de funcționare a persoanei, pentru a putea, ulterior, dezvolta o intervenție psihoterapeutică și, dacă este cazul, medicamentoasă, personalizată și țintită pe dificultățile specifice cu care persoana se confruntă. Nu există un protocol de intervenție pentru burnout susținut de cercetări, dar există protocoale foarte bine puse la punct pentru depresie care au fost folosite cu succes în tratarea burnout-ului care propun o abordare multidisciplinară ce include tratament medicamentos și psihoterapie.″