Stresul, violenţa şi hărţuirea asociate muncii sunt neglijate, chiar dacă afectează relaţiile interumane şii productivitatea muncii

25 noiembrie 2010, 19:02 de CAPITAL

Ultima modificare în 25 noiembrie 2010, 21:02

România se situează peste media europeană în privinţa controalelor de sănătate şi securitate a muncii, dar gestionarea riscurilor psihosociale asociate muncii este aproape neglijată în practică, se arată în concluziile sondajului ESENER al Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă referitor la riscurile noi şi emergente, care a fost prezentat, joi, de către specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii “Alexandru Darabont” (INCDPM).

“Riscurile psihosociale, respectiv stresul, violenţa şi hărţuirea asociate muncii, afectează intens relaţiile interumane, dar şi productivitatea şi calitatea muncii, iar sondajul ESENER arată că ţările din sudul Europei, cu excepţia Spaniei, au un grad mai redus de conştientizare şi sunt mai puţin susceptibile să ia măsuri pentru managementul riscurilor psihosociale, spre deosebire de Irlanda, Marea Britanie şi ţările scandinave”, a declarat dr. ing. Anca Antonov, şef Certificare ET, INCDPM.
Astfel, 67% din întreprinderile româneşti au experţi în securitatea muncii, în schimb psihologi există în numai 29%. Experţii în ergonomie sunt prezenţi în 16% dintre companiile autohtone, în schimb în Finlanda şi Suedia, aceştia activează în 77% şi, respectiv, 68% dintre firme, potrivit datelor ESENER.
Sondajul scoate în evidenţă că ţările “mai puţin preocupate” de gestionarea riscurilor psihosociale asociate muncii (Suedia, Finlanda, Danemarca) sunt tocmai acelea care apelează în cea mai mare măsură la serviciile psihologilor. Angajatorii au obligaţia legală să-i informeze pe angajaţi asupra riscurilor psihosociale, a efectului acestora şi să le indice persoana căreia trebuie să i se adreseze în cazul existenţei unor asemenea probleme asociate muncii.
După părerea specialiştilor din INCDPM, nivelul de conştientizare şi de stabilire a priorităţilor, angajamentul conducerii, precum şi implicarea angajaţilor reprezintă factori importanţi în gestionarea riscurilor psihosociale.
Între motivele pentru care riscurile psihosociale sunt mai greu de abordat se numără, potrivit concluziilor sondajului, sensibilitatea problemei, absenţa conştientizării, a resurselor de timp, personal sau bani. “Sensibilitatea percepută a problemei” este cel mai des invocată de întreprinderile mari.
Ghid pentru prevenirea riscurilor psihosociale
În cadrul INCDPM, pe baza unor studii şi cercetări a fost definitivat un ghid pentru prevenirea riscurilor psihosociale, primul de acest fel din România. Aspectele psihosociale sunt abordate de cercetătorii din INCDPM şi într-un proiect strategic POSDRU, a cărui finanţare nerambursabilă depăşeşte 15 milioane lei şi care urmăreşte să crească nivelul de conştientizare a riscurilor profesionale.
În primăvara anului trecut, 28.649 de manageri şi 7.226 de responsabili cu securitatea şi sănătatea lucrătorilor au fost intervievaţi telefonic în cele 31 de ţări care fac obiectul sondajului ESENER, respectiv statele UE-27, precum şi Croaţia, Elveţia, Norvegia şi Turcia. Sondajul furnizează factorilor de decizie politică informaţii transnaţionale necesare proiectării şi implementării de noi politici în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii.
Pentru România, rezultatele sondajului ESENER au fost diseminate de Punctul Focal al Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitatea Muncii, coordonat de către Mihaela Tripcovici-Soviani.
“Săptămâna europeană pentru securitate şi sănătate în muncă”, lansată luni, s-a concretizat până în prezent în sute de conferinţe, expoziţii şi sesiuni de formare, organizate de către Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) în peste 30 de ţări din Europa.
Sursa: Agerpres