Postul Crăciunului, cunoscut și ca Postul Nașterii Domnului, începe pe 15 noiembrie. Ce nu este permis în această perioadă de pregătire spirituală. Acest post durează 40 de zile și este unul dintre cele mai importante din calendarul creștin-ortodox. În această perioadă, credincioșii sunt chemați să se purifice sufletește și trupește.
Pe 15 noiembrie, creștinii ortodocși intră într-o perioadă de post de 40 de zile, cunoscută drept Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Această perioadă este una de purificare sufletească și de pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. În cadrul acestui post, credincioșii sunt îndemnați să respecte anumite reguli spirituale și alimentare, menite să îi ajute să se apropie mai mult de Dumnezeu.
Ce înseamnă postul Crăciunului și originea sa
Începutul postului Crăciunului marchează o etapă importantă în calendarul creștin-ortodox. Această perioadă de post, care durează 40 de zile, amintește de postul de 40 de zile ținut de Proorocul Moise și de posturile patriarhilor Vechiului Testament.
În acele vremuri, oamenii așteptau venirea Mântuitorului pe pământ prin post și rugăciune, pregătindu-se spiritual pentru acest eveniment. De aceea, și în prezent, credincioșii sunt chemați să întâmpine Nașterea lui Hristos cu smerenie, post și rugăciune.
Acesta este un mod prin care aceștia își exprimă credința și dorința de a fi aproape de Dumnezeu.
Cât durează postul Nașterii Domnului
Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie și se încheie la finalul zilei de 24 decembrie, înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului. Tradiția spune că în seara de 14 noiembrie, în Ajunul Sfântului Filip, se lasă sec, adică se mănâncă pentru ultima oară produse de origine animală înainte de intrarea în post.
În cazul în care această zi cade miercuri sau vineri, care sunt zile de post de-a lungul anului, credincioșii încep postul încă din seara de 14 noiembrie. Pe durata postului, aceștia ar trebui să consume doar mâncăruri de post, evitând produsele de origine animală, pentru a se purifica trupește și sufletește.
Ce alimente sunt permise în postul Crăciunului
Pe durata celor 40 de zile de post, există anumite momente în care Biserica Ortodoxă permite consumul de untdelemn și vin.
Aceste dezlegări se fac în anumite zile specifice, precum 16, 22, 23, 24, 25 și 30 noiembrie, dar și pe 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 și 20 decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea. Aceste dezlegări se fac pentru a celebra praznicele importante dedicate sfinților, oferind credincioșilor posibilitatea de a se bucura într-un mod moderat de aceste zile speciale.
De asemenea, Biserica permite consumul de pește în zilele când sunt mari sărbători. Un exemplu important este ziua de 21 noiembrie, când creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Chiar dacă această zi cade miercuri sau vineri, dezlegarea la pește este permisă, deoarece reprezintă o sărbătoare de mare însemnătate în calendarul creștin.
Ce NU trebuie să faci în postul Crăciunului
În perioada postului Crăciunului, există mai multe tradiții și superstiții legate de activitățile care nu ar trebui desfășurate.
Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, este interzis lucrul în mină, deoarece se crede că folosirea obiectelor negre în această zi poate aduce nenorociri culturilor de grâne.
De asemenea, femeile nu ar trebui să țese sau să coasă, pentru a evita accidentele sau îmbolnăvirea copiilor.
Există și interdicții alimentare specifice, precum evitarea consumului de porumb copt, fasole și dovleac, considerându-se că acestea pot provoca probleme de sănătate.
De la 20 decembrie, cunoscută în tradiția populară ca ziua de Ignat, credincioșii nu mai spală rufe până după Bobotează, deoarece se crede că apa poate fi „necurată” în această perioadă.
De asemenea, nu se toarce, deoarece acest lucru ar aduce ghinion în anul ce urmează.
Tradiții speciale în Ajunul Crăciunului
Ajunul Crăciunului este o zi încărcată de simboluri și tradiții pe care credincioșii le respectă cu strictețe. Se spune că în această zi nu se dă nimic din casă, pentru a nu „da” norocul familiei. De asemenea, mătura se folosește invers, iar gunoiul nu se scoate din casă, pentru a nu alunga bunăstarea.
Tradiția cere ca în Ajun să se consume alimente simple, cum ar fi grâu fiert îndulcit cu miere, covrigi, turte din făină și fructe uscate. Aceste alimente simbolizează postul aspru ținut de Proorocul Daniil și de cei trei tineri din Babilon, care au prevestit Nașterea Domnului.
Astfel, Postul Crăciunului reprezintă nu doar o perioadă de abținere alimentară, ci și un timp de pregătire spirituală și de respectare a unor tradiții vechi, care aduc credincioșii mai aproape de esența sărbătorii Nașterii Domnului.