Banca Romana de Comert Exterior – Bancorex a murit asa cum a trait: pe baza unei decizii politice. Joia trecuta, aproape de miezul noptii, dupa certuri care au durat opt ore, Guvernul si-a impus punctul de vedere. Asa a aparut Ordonanta nr. 39/1999 conform careia Bancorex (ceea ce mai ramasese din banca) va fuziona cu Banca Comerciala Romana. Mai exact, va fi absorbita de aceasta din urma.
Decizia Executivului fiind musai, actionarii celor doua banci au fost poftiti sa se intalneasca, in termen de trei zile, in adunare generala extraordinara ca sa se respecte aparenta de legalitate. Asta pentru ca la lege scrie ca hotararea privind fuzionarea, divizarea sau lichidarea unei societati comerciale trebuie luata de actionari.
Cine se opune fuzionarii plateste
Cele doua banci au, in mare, aceiasi actionari; FPS este majoritar, societatile de investitii financiare (SIF-urile) au cate cinci – sase procente, pe langa acestia mai exisand, la Bancorex, cateva persoane fizice. Dintre actionari, doar SIF Transilvania s-a opus deciziei de fuziune atat in AGA de la Bancorex, cat si in cea de la BCR. A fost o impotrivire mai mult de principiu, decat de substanta. O eventuala actiune in instanta – introducerea unei cereri in anulare impotriva hotararii de fuziune – ar fi fost extrem de costisitoare. Potrivit unei prevederi din textul Ordonantei nr. 39, cel care introduce cerereea in anulare trebuie sa plateasca o cautiune de 2% din valoarea insumata a capitalului social al celor doua banci, cautiune care se restituie doar daca instanta admite actiunea. Chiar daca SIF Transilvania ar fi dispusa sa piarda aproape 17 miliarde lei (cat reprezinta cautiunea), simpla depunere a cererii in anulare nu suspenda executarea hotararii AGA, dupa cum este mentionat in textul Ordonantei nr. 39. In aceste conditii, este greu de crezut ca instanta – in speta Curtea de Apel – va avea de lucru.
Toti actionarii s-au resemnat cu ideea ca au pierdut integral plasamentul la Bancorex. Dat fiind ca patrimoniul net al acestei banci este negativ, BCR nu va trebui sa faca o majorare de capital social in urma fuziunii cu Bancorex. Mai concret, actionarii acestei banci nu vor primi nici o actiune la BCR.
Statul iese jumulit din fuziunea BCR-Bancorex
Veto-ul opus de SIF Transilvania are mai degraba ratiuni bugetare decat calcule ale actionarului. „Pe baza datelor din bilantul Bancorex am tras concluzia ca fuziunea prin absorbire cu BCR este o solutie paguboasa pentru statul roman, ne-a declarat dna Maria Mema, reprezentantul SIF Transilvania in AGA celor doua banci. Angajamentele statului, prevazute in Ordonanta nr. 39, sunt atat de mari, incat bugetul statului va fi in mari dificultati”.
Pentru a atenua indigestia produsa bancii Comerciale Romane de inghitirea Bancorex, Guvernul si-a luat o serie de angajamente in ceea ce priveste obligatiile financiare, datoriile si pierderile Bancorex. Ministerul Finantelor va emite titluri de stat in valuta, cu scadenta la un an, care sa compenseze depozitele Bancii Nationale la Banca Romana de Comert Exterior, depozitele FPS in lei si in valuta se sterg si, in mod corespunzator, trezoreria statului isi ia adio de la obligatiile FPS catre buget. Pana aici este vorba de 156,3 milioane dolari si 64 miliarde lei. Nu este totul.
Daca, dupa scoaterea din pasiv a acestor obligatii si dupa folosirea capitalurilor proprii, asimilate si a provizioanelor, inclusiv a capitalului social, Bancorex totusi inregistreaza pierderi in contabilitate, atunci tot Ministerul Finantelor va trebui sa umple golul. Printr-o emisiune de titluri de stat in favoarea BCR si in limita a 2.500 miliarde lei. De asemenea, angajamentele extrabilantiere ale Bancorex vor fi garantate de stat in limita a 325 miliarde lei si a echivalentului a 450 milioane dolari. Angajamentele extrabilantiere constau, in principal, in garantii, avaluri si cautiuni asumate de Bancorex in favoarea altor banci si a clientilor.
In momentul in care obligatiile de plata corespunzatoare acestor angajamente extrabilantiere devin exigibile (adica trebuie onorate), BNR va acorda un credit Bancii Comerciale pentru a-i asigura acesteia lichiditatea necesara. Daca angajamentele extrabilantiere se transforma in creante neperfomante (ceea ce este destul de probabil, tinand cont de structura lor), acestea vor fi predate la Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, urmand ca BCR sa primeasca, in schimb, alte titluri de stat.
Per total, ministerul condus de dl Remes s-ar putea trezi in situatia – deloc ipotetica – de a fi nevoit sa incarce cheltuielile bugetare cu titluri in valoare de aproape 2.900 miliarde lei plus echivalentul a 606,3 milioane dolari. La aceasta suma se ridica, deocamdata, costurile fuziunii dintre BCR si Bancorex.
Cum se vor stinge datoriile si pierderile Bancorex la data fuziunii
l Pentru depozitele Bancii Nationale a Romaniei la Bancorex (95 milioane USD), BNR va primi titluri de stat in dolari, cu o dobanda de 6% pe an si cu scadenta la 12 luni de la data fuziunii.
l Pentru depozitele Fondului Proprietatii de Stat la Bancorex (64 miliarde lei si 61,3 milioane USD), FPS i se reduc, cu contravaloarea in lei, obligatiile de plata catre bugetul statului.
l Daca, dupa acoperirea obligatiilor fata de BNR si FPS si dupa folosirea tuturor surselor proprii, in evidenta contabila a Bancorex se inregistreaza pierderi, acestea vor fi acoperite prin titluri de stat, in limita sumei de 2.500 miliarde lei. Titlurile vor fi emise in favoarea BCR, pe 12 luni, cu dobanda egala cu media lunara a dobanzilor active ale bancilor in relatiile cu clientii nebancari.
l Angajamentele extrabilantiere ale Bancorex vor fi garantate de stat, in limita a 325 miliarde lei si a 450 milioane dolari, si vor fi urmarite in continuare de BCR. In categoria angajamentelor extrabilantiere intra: angajamente in favoarea altor banci si in favoarea clientelei; cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci, garantii date pentru clientela; titluri de livrat; angajamente indoielnice.
