Struţi, şinşila, kiwi sau banane made in România

Struți, păuni și rațe mandarine în locul tradiționalelor găini, gâște și curci, pești exotici și iguane în loc de porci și oi, kiwi și cartofi dulci care iau locul merilor sau morcovilor. Unii români pariază pe afaceri inedite.

Luigi Căldăraru conduce, la Alexandria, ferma de struți „Steaua Sudului“. Ideea i-a venit la sfârșitul anilor ’90, pe când lucra ca programator în Italia. „Proprietarul fermei de struți căruia i-am propus extinderea în România a fost de acord cu proiectul meu. Dispuneam aici de mici suprafețe de teren pe care cultivam cereale, randamentul la producție și vânzare nefiind mulțumitor“, explică el cum a ajuns să crească păsări africane în Teleorman. Ferma s-a dezvoltat într-un fost adăpost pentru animale al unui CAP desființat. Investițiile în amenajarea locației au fost de circa 25.000 de dolari, iar achiziția și transportul a opt familii de struți (cu 24 de membri) au mai însemnat aproape 30.000 de dolari. În cei 11 ani de funcționare, investițiile au ajuns la circa 75.000 de euro.
„Cele mai mari avantaje ale afacerii sunt randamentul crescut la transformarea hranei în masă corporală (4,5-5 kilograme de nutreț pentru un kilogram de masă corporală, față de 12 kilograme de nutreț la porc, de exemplu) și costurile reduse de obținere a nutrețului (cereale, lucernă) din producție proprie“, explică Luigi Căldăraru. El dezvăluie că are ca obiectiv transformarea fermei de familie în societate agricolă, producția trebuind să aibă caracter continuu (în cazul struților, aceasta este sezonieră) prin completarea cu alte specii, şi se află în căutarea unor asociați pentru iniţiativă.
Cu struțul pe uliță
Și la Tinca, în Bihor, funcționează, încă din 2000, o fermă de struți. Începutul a fost făcut cu o familie reproducătoare, 50 de pui și bani împrumutați, iar până azi investițiile au ajuns la 250.000 de euro. „Nu mai știu exact de unde mi-a venit ideea de a crește struți, dar țin minte precis momentul în care am spus că afacerea cu struți are viitor – atunci când am văzut cum păsările ajungeau, în numai trei luni, de la 20-25 de kilograme la 65-70 de kilograme și doi metri înălțime“, spune proprietarul fermei, Florian Bala.
Un kilogram de carne de struț se vinde cu circa cinci dolari, iar fiecare struț adult (maximum un an) are cam 35 de kilograme de carne. În plus, pielea, picioarele și penele sunt și ele valorificate. „Cel mai mare avantaj al crescătorilor de struți este că marfa lor se vinde foarte ușor. Oferta de carne de acest tip este limitată, așa că, spre deosebire de alte domenii, aici cumpărătorul este cel care îl caută pe vânzător.“, spune el.
Tot păsări exotice, dar păuni, papagali și rațe mandarine, sunt crescute în Voluntari, la doi pași de București. Proprietarii se mândresc că cei 400 de adulți și 600 de pui reprezintă cea mai mare fermă de acest gen din Europa de Est.
Pești exotici în loc de porci
La Jucu de Jos, lângă Cluj, într-o fostă fermă de porci funcționează cea mai mare crescătorie de pești exotici din România. Înființată în 2003, în 2008 și-a dublat capacitatea de producție și deține în prezent, pe 1.000 de metri pătrați, peste 400 de acvarii și bazine, cu o capacitate totală de peste 200.000 de litri (echivalent a o mie de căzi de baie pline ochi), în care cresc peste 100 de specii de pești exotici. „Am mai investit în ultima vreme în sisteme de filtrare moderne, ca să nu mai fim nevoiți să schimbăm multă apă“, explică patronul, Lucian Șchian.
După ce și-a diversificat oferta cu specii noi din Thailanda și Singapore, crescătoria din Jucu a reușit să-și majoreze cota de piață, dar asta în contextul unei cereri în scădere. „Ne descurcăm la limită, sperăm că din toamnă lucrurile vor merge ceva mai bine“, spune Șchian. În 2009, firma sa a avut venituri de circa 125.000 de euro.
La câteva zeci de kilometri est de Jucu, la Reghin, un alt întreprinzător încearcă să scoată profit din creșterea unor animale exotice. Este vorba de Simon Lorand, patronul fermei de șinșila Mendiora SRL. Micuțele rozătoare originare din America sunt crescute pentru blana lor, care se vinde cu circa 30 de euro bucata. Reghineanul le pune la dispoziție celor interesați să înceapă o afacere de acest gen familii de șinșila (500 de euro pentru un mascul și cinci femele), cuști sau hrană. În 2009, firma a depășit cifra de afaceri de 100.000 de euro. Tot cu animale originare de la mii de kilometri distanță și-au extins afacerile un arădean și un bucureștean. Ștefan Steinhubel are o colecție de sute de reptile, unele extrem de valoroase, și efectuează expoziții itinerante prin țară cu animalele sale.
Plantaţii de kiwi şi „cuptoare“ de banane
În același domeniu lucrează și bucureșteanul Florin Sîrb – firma sa, Exoticland SRL, se ocupă cu importul, creșterea și comercializarea de reptile și nevertebrate, dar și cu expunerea celor mai interesante exemplare. Nu doar vietățile exotice au trezit interesul întreprinzătorilor cu imaginație. În acest an, ferma Ostrovit din sudul Dobrogei va obține o producție de câteva sute de kilograme de kiwi. Planta, originară din China, dar adoptată în zona mediteraneană, SUA, Australia sau America de Sud, este cultivată pe 0,25 hectare în comuna constănțeană Ostrov. Până în urmă cu câteva luni, livada de kiwi de aici acoperea două hectare, însă managementul companiei a decis să renunțe la cea mai mare parte din pomi. „Nu era prea rentabilă. S-a decis defrișarea și înlocuirea ei cu piersici, care au o productivitate mai mare“, ne-a explicat șefa de fermă Mihaela Baciu. Plantația de kiwi de la Ostrov avea mai bine de zece ani și pomii se aclimatizaseră, aproape fără probleme, la clima și solul din zonă însă nu dădea randament economic.

Nu la fel stau lucrurile în ceea ce privește alte fructe exotice. În 2010, România a exportat peste 2.000 de tone de banane, în valoare de circa 1,5 milioane de euro. Spre deosebire de kiwiul dobrogean, bananele nu cresc în ferme autohtone, ci sunt aduse verzi de la producătorii tradiționali din America sau Africa. La noi în țară sunt doar ajutate să se coacă, în instalații speciale (există astfel de locuri la Buftea și la Sibiu, de exemplu), după care iau calea magazinelor locale sau sunt vândute peste hotare.
Cel mai mare avantaj al crescătorilor de struți este că marfa lor se vinde foarte ușor. Oferta de carne de acest tip este limitată, așa că, spre deosebire de alte domenii, aici cumpărătorul este cel care îl caută pe vânzător.
Florian Bala, proprietarul unei ferme de struți