Un miliard de euro va rula, în următorii doi ani, piaţa românească a lactatelor, după ce numai în acest an va avansa cu 25% faţă de 2006. Cifrele îmbie în continuare investitorii străini, într-un sector pe care companiile româneşti îşi găsesc tot mai puţin locul.
Preluările şi investiţiile greenfield nu s-au încheiat pe piaţa lactatelor. Jucători noi se pregătesc să îşi facă intrarea, după ce ultimul an companii importante au demarat afaceri în domeniu.
Pe o piaţă dominată de Danone şi Friesland, Albalact a reuşit anul trecut să câştige cu un singur brand – Zuzu – 30% din piaţa laptelui proaspăt pasteurizat, iar Parmalat a reintrodus laptele UHT. „În ultimii ani, din cauza taxelor vamale ridicate, care au avut un efect de creştere majoră a preţului la raft, o perioadă am decis să nu-l mai importăm. Din fericire, odată cu intrarea României în UE, taxele vamale au căzut şi am reuşit sa-l readucem în ţară“, spune Giampaolo Manzonetto, manager pentru România al companiei.
Aderarea europeană i-a făcut şi pe alţii să prindă curaj. Ultima, dar nu cea mai lipsită de importanţă intrată pe piaţa locală a lactatelor este compania israeliană Tnuva, a cărei investiţie în România se ridică la 55 de milioane de euro într-o fabrică de lactate, proiect greenfield. „Nu suntem interesaţi să preluăm o companie românească, intenţia noastră este să construim Tnuva ca pe un brand local“, spune Sagit Tzur-Lahav, VP marketing Tnuva Romania. Tot anul acesta, 70% din acţiunile companiei Covalact au fost preluate de un fond de investiţii american, Sygma Bleyzer, iar Cola-Cola Israel, în colaborare cu firma germană Muller, şi-a anunţat intenţia să intre pe piaţa lactatelor din România.
Pe măsură ce străinii îşi intensifică prezenţa, companiile româneşti părăsesc treptat piaţa. În momentul de faţă, şase mari firme îşi împart cotele de piaţă. Fiecare s-a orientat, mai mult sau mai puţin, spre un anume segment: lapte, iaurt, sana, brânză etc. Consumul de lactate în România are o tendinţă ascendentă, iar consumatorul are nevoi din ce în ce mai sofisticate. Piaţa a trecut de la o ofertă redusă, care conţinea numai produsele clasice (lapte, sana, iaurt simplu) la o gamă mult mai diversă, care să răspundă unui public-ţintă. „Consumul de lactate în România se situează încă mult sub media europeană, ceea ce lasă loc tuturor opţiunilor prin care piaţa poate creşte: investiţii noi, retehnologizări, diversificarea ofertei de produse“, declară Yannis Mythis, managing director Brailact, care estimează că piaţa se va dubla în următorii patru-cinci ani.
Luptă pe segmentul de lapte şi iaurturi
În România se consumă anual cinci-şase kilograme de produse lactate proaspete pe cap de locuitor, în timp ce în ţările europene acest consum ajunge şi la 30 kg pe an. „Potenţialul de creştere al industriei este ridicat. Jucătorii noi vor contribui la creşterea ofertei şi diversificarea produselor“, spune Jacques Ponty, director general Danone România.
Competiţia cea mare se dă pe segmentul de lapte şi iaurturi, unde Friesland Foods, respectiv Danone deţin supremaţia. Cea din urmă trece în momentul de faţă printr-un proces de verificare la Autoritatea Naţională Sanitar- Veterinară, pentru două iaurturi cu fructe suspecte a conţine dioxină, însă impactul asupra vânzărilor va fi cunoscut abia după ce vor fi raportate cifrele din această perioadă.
Dacă anul trecut piaţă era estimată la 800 de milioane de euro, bucurându-se de cea mai mare creştere din industria produselor de larg consum, începând de anul acesta competiţia devine mai puternică. „Estimăm că va creşte cantitatea de produse lactate consumată pe cap de locuitor, pentru că din ce în ce mai mulţi oameni preferă produse lactate gata preparate celor «de cas㻓, declară Sagit Tzur-Lahav.
În ajutorul industriei au sărit şi normele Uniunii Europene, care nu mai permit vânzarea de produse lactate la colţ de stradă, astfel că producătorii vor avea de câştigat. „În acest moment, cele mai mari oportunităţi de dezvoltare le oferă piaţa produselor proaspete, având în vedere că piaţa neagră a lactatelor se va restrânge, în urma aplicării normelor europene de comercializare a laptelui şi produselor lactate în condiţii de maximă igienă şi securitate alimentară“, spune Raul Ciurtin, preşedintele Albalact România. Un impact negativ asupra consumului este aşteptat de producători din cauza migraţiei. „Numărul mare de români plecaţi la muncă în străinătate afectează vânzările“, spune Gerbrant de Boer, director general Friesland Foods.
Potrivit companiei de cercetare AC Nielsen, piaţa lactatelor este dominată de laptele ambalat la pungă, cu o cotă de piaţă de 62%, faţă de 38% cât reprezintă laptele la cutie. Acelaşi studiu arată că segmentul cel mai important al lactatelor a fost anul trecut cel al iaurturilor. Când vine vorba de cotele de piaţă ale jucătorilor, companiile sunt reticente în a oferi cifre. Liderul pieţii este Danone, care deţine o cotă de piaţă de 50%, urmat de Friesland, a cărei cotă variază între 15% şi 25% în funcţie de segment, în timp ce brandul Zuzu a adus anul trecut o cotă de piaţă de 30% pentru Albalact pe piaţa laptelui proaspăt pasteurizat.
Consum scăzut
«Consumul de lactate în România se situează încă mult sub media europeană, ceea ce lasă loc tuturor opţiunilor prin care piaţa poate creşte: investiţii noi, retehnologizări, diversificarea ofertei de produse.»
Yannis Mythis, managing director Brailact
