Zeci de tineri trimişi de statul român să studieze la cele mai bune facultăţi din lume nu mai au bani de mâncare pentru că Guvernul nu le-a mai plătit bursele şi stipendiile.
După ce a terminat liceul, în 2006, Raluca Dorobanţu nu a mers la o facultate din România, ci a plecat la studii în Anglia, la Universitatea din Liverpool. Dar pentru că taxele de şcolarizare ale universităţii britanice erau uriaşe pentru o familie din România, tânăra a obţinut o bursă în valoare de 23.000 de euro pe an de la statul român pentru a avea acces la o educaţie de calitate. „Aceşti bani urmau a fi folosiţi pentru taxele de studii, cazare, masă şi un bilet de avion dus-întors pentru România“, explică Raluca Dorobanţu, una din cei 149 de tineri care au primit finanţare în valoare totală de aproximativ cinci milioane de euro pentru a se instrui la cele mai bune facultăţi din Europa şi din Statele Unite.
Dar, aşa cum îi este obiceiul în foarte multe situaţii, Guvernul României nu îşi respectă obligaţiile şi de la începutul acestui an nu a onorat plăţile către 38 de bursieri, care în acest moment se află în imposibilitatea de a-şi plăti hrana şi cazarea. În plus, autorităţile române au şi restanţe faţă de zece universităţi de prestigiu privind taxele de şcolarizare.
„În mod normal, conform contractului, banii pentru cazare şi masă trebuie să îi primim cu două săptămâni înaintea începerii fiecărui semestru. Eu ar fi trebuit să primesc 4.250 de euro în septembrie şi restul de 4.250 în ianuarie. În primul semestru universitar, banii mi-au venit la jumătatea lunii octombrie, sub pretextul că persoana fără semnătura căreia nu se putea încheia transferul era plecată în delegaţie“, spune Raluca Dorobanţu. Pentru semestrul al doilea, însă, nu a mai primit nicio sumă de bani, motivele invocate de autorităţi fiind dificultăţile legate de instalarea noului guvern.
Bursă, după buget, lipsă
Programul Bursa Specială Guvernul României a fost lansat în anul 2004 şi este o iniţiativă comună a Guvernului României şi a reprezentanţei în România a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Finanţatorul principal al programului este Guvernul României, iar PNUD cofinanţează între 7% şi 15% din sumă şi se ocupă de implementarea proiectului. „Bugetul anual al proiectului împreună cu Planul Anual de Activităţi sunt stabilite la începutul fiecărui an între cei doi parteneri, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) şi PNUD, după care banii sunt viraţi de către MECI în contul PNUD. Având în vedere că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării este o instituţie publică, finanţată de la bugetul de stat, nu poate începe negocierile cu PNUD decât după ce bugetul naţional pentru anul respectiv a fost votat şi publicat în Monitorul Oficial“, spune Răzvan Antonescu, training and academic officer la PNUD România. „Cum bugetul de stat a fost adoptat foarte târziu, procedurile mai-sus menţionate au întârziat foarte mult“, adaugă el.
Dar, deşi bugetul a fost aprobat de parlament, bursierii nu au primit încă banii şi sunt în imposibilitatea de a se întreţine. Este şi cazul Alexandrei Tomescu, o tânără care este studentă în anul IV la Colegiul St. Hilda‘s din cadrul universităţii Oxford. „Colegiul la care sunt studentă a fost extrem de înţelegător cu privire la imposibilitatea mea de a plăti cazarea şi a decis să nu impună penalităţi şi să aştepte până când voi intra în posesia bursei. Având în vedere că trimestrul se apropie de sfârşit (se termină peste o săptămână – n.r.), încep şi ei să fie îngrijoraţi“, spune Alexandra Tomescu.
Studenţii români, în pericol să nu fie primiţi la examene
Raluca Dorobanţu, studenta de la Universitatea din Liverpool, susţine că până acum şi-a achitat datoriile din banii trimişi de părinţi, care au făcut eforturi mari pentru a o ajuta, având în vedere că ambii sunt bugetari. „Nu ştiu la ce ajutor aş mai putea apela în continuare dacă situaţia aceasta persistă. În primii doi ani de studiu, rezultatele mele au fost cele mai bune din departament, obţinând la sfârşitul primului an chiar şi o distincţie din partea universităţii pentru performanţele realizate“, spune Raluca Dorobanţu.
Cu toate acestea, este uşor de înţeles că lipsa banilor, grija că nu mai ai bani pentru mâncare, chirie sau cărţi poate conduce la rezultate academice sub potenţialul studentului. Iar, în cazul său, deşi notele din primul semestru au fost tot bune, nu au fost la fel de bune ca în semestrele anterioare. „Am fost trimişi aici datorită performanţelor deosebite obţinute în ţară, urmând să ne perfecţionăm la universităţi de prestigiu. Guvernul s-a angajat să ne finanţeze la timp, şi nu s-a ţinut de cuvânt“, spune Raluca Dorobanţu, care adaugă că, în cazul în care va întârzia şi mai mult plata taxelor de şcolarizare, este probabil ca studenţilor români să li se restricţioneze accesul la bibliotecă sau să nu fie lăsaţi să-şi susţină examenele de sfârşit de an universitar.
«Ştiindu-se că suntem bursieri ai guvernului român, problemele cauzate dăunează credibilităţii acestuia şi imaginii pe care România şi-o conturează în afară.»
Raluca Dorobanţu, studentă la Universitatea din Liverpool
10 universităţi de prestigiu din străinătate aşteaptă ca Guvernul României să deblocheze aproximativ 60.000 de euro aferente taxelor de şcolarizare ale studenţilor români
