Studenții din Moscova au protestat miercuri, 29 miercuri, împotriva deciziei de a introduce limba chineză ca materie obligatorie. Hotărârea a fost luată de către conducerea Universității de Fizică şi Tehnologie din capitala rusă.
Consiliul studențesc al Universității de Fizică şi Tehnologie din capitala rusă a scris pe reţeaua de socializare VKontakte că modificările sunt „absurde şi nocive”.
„Modificările promovate de Departamentul de limbi străine (al universităţii) sunt absurde şi nocive pentru MFTI. Nu le putem permite”, a transmis consiliul studențesc al acestei universităţi, conform efe.com
Studenţii de la MFTI au început să strângă semnături pentru anularea deciziei
De asemenea, sursa menționată notează că studenţii de la MFTI, considerată una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ superior în domeniul fizicii şi tehnologiei în ţară, au anunţat începerea strângerii de semnături pentru anularea deciziei.
Ziarul economic rusesc Védomosti a fost primul care a relatat săptămâna aceasta despre planurile MFTI de a introduce chineza ca a doua limbă străină obligatorie pentru studenţi.
Potrivit serviciului de presă al universităţii, 27% din articolele ştiinţifice studiate la MFTI sunt scrise în limba chineză, iar, în timp, acest procent ar putea creşte la 50% până în 2030.
Conducerea universităţii ar putea reduce sau exclude studiul unor limbi europene
La rândul lor, studenţii se tem că, prin introducerea limbii chineze ca limbă obligatorie, conducerea universităţii ar putea reduce sau exclude din program studiul unor limbi europene precum spaniola, franceza sau germana.
Amintim că Rusia şi China au convenit să dea un nou impuls relaţiilor lor strategice în cadrul recentei vizite la Moscova a preşedintelui chinez Xi Jinping, pe fondul izolării tot mai mari a Federaţiei Ruse de lumea occidentală, după invazia sa brutală, nejustificată, ilegală şi neprovocată în Ucraina.
Vizita lui Xi Jinping nu a reușit să obțină un acord privind gazele naturale
În altă ordine de idei, Rusia are nevoie disperată să-și vândă gazul în China și Orientul Îndepărtat acum, când uriașa piață europeană a crescut în flăcările războiului lui Putin împotriva Ucrainei.
Absența completă a oricărui progres asupra unui nou gazoduct din Siberia a arătat limitele a ceea ce Xi este dispus să facă pentru partenerul său rus, a declarat Janis Kluge, expert în economia Rusiei în cadrul Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, pentru The Washington Post.
„Rusia are nevoie de multe de la China în acest moment și se află într-o poziție foarte slabă”, a spus el.