Universităţile din SUA sunt cele mai darnice cu studenţii români. În Europa, Universitatea Oxford şi cea din Amsterdam sunt printre puţinele care primesc peste o sută de studenţi străini anual.
În 2000, la 23 de ani, Sebastian Dan, student la acea vreme al Facultăţii de Geologie şi Geografie din Bucureşti, a primit o bursă Erasmus în cadrul Departamentului de ştiinţe minerale al Universităţii din Torino. La scurt timp de la întoarcere, în 2001, s-a angajat la Institutul Naţional de Geologie Marină şi Geoecologie. Doi ani mai târziu, a primit o bursă de doctorat la Universitatea din Delft (Olanda). „Bursa a reprezentat oportunitatea de a lucra cu profesori importanţi din domeniul meu, şi, în timp, am adoptat un nou fel de a gândi, de a pune problemele corect, pentru a găsi răspunsurile corecte“, spune Sebastian. „În plus, ai ocazia să cunoşti multe persoane şi instituţii în domeniul în care activezi şi, la rândul tău, eşti cunoscut. Nu în ultimul rând, rezultatele muncii tale au o mai mare vizibilitate“.
Deşi abia încheiase primul an al Facultăţii de Jurnalism, Alina Bocicor, fostă vicecampioană naţională la atletism, a plecat în această vară în Statele Unite, la Jacksonville State University, cu o bursă sportivă de trei ani. „Fiul antrenorului meu era deja aici şi de curând au mai venit două românce, iar una dintre ele este acum colega mea de cameră“. În condiţiile în care bursa îi acoperă atât costul studiilor, cât şi cazarea şi masa, singura problemă cu care s-a confruntat până acum a fost acomodarea cu sistemul de învăţământ american. „Am reînceput să studiez materii cu care nu credeam că o să mai am de-a face, matematică sau biologie, de exemplu“, spune Alina.
O parte din universităţile americane, printre care şi trei din primele zece din lume, Harvard, Yale şi Massachusetts Institute of Technology (MIT), sunt adeptele admiterii de tip „need-blind“, prin care este evaluat doar dosarul academic al candidatului, nu şi cel privind situaţia sa financiară, aşa cum se întâmplă, de obicei, în universităţile de peste Ocean. Astfel, chiar dacă situaţia financiară nu i-ar permite să-şi acopere nici măcar drumul până în SUA, viitorului cursant i se asigură, odată ce a fost admis, acoperirea tuturor costurilor presupuse de stagiul de studiu. Trebuie ţinut însă cont că, pe lângă rezultatele şcolare excepţionale, candidaţii trebuie să treacă şi testul SAT, un fel de bacalaureat, la care universităţile de top cer scorul maxim.
În schimb, cu câteva excepţii, universităţile din Europa sunt destul de zgârcite cu studenţii străini. „Ca şi restul universităţilor publice din Germania, noi nu acordăm burse, cu atât mai puţin studenţilor străini“, spune Stephan Fuchs, directorul departamentului de Relaţii Internaţionale al Universităţii Ludwig Maximilian din München. Per total, statul german acordă anual burse în valoare de 1,2 milioane de euro studenţilor străini, sumă mai mică decât bugetul alocat în acest sens de universităţi precum Oxford sau Yale. Prin urmare, şi valoarea burselor oferite de instituţiile de învăţământ din Germania este derizorie: între 100 şi 650 de euro lunar.
Pentru a putea accede la un astfel de beneficiu, trebuie, în mare, să îndeplineşti două condiţii: să „ai expertiză în domeniul de interes“ şi să fii sărac. Aceasta, deoarece, spre deosebire de majoritatea cazurilor, toate bursele oferite de statul german au o valenţă socială. Astfel, pentru a primi suma maximă pusă în joc, 650 de euro, studentul trebuie să aibă venituri brute lunare mai mici de 395 de euro. Pe măsură ce acestea cresc, scade proporţional şi ajutorul oferit de statul german.
Dacă visaţi să ajungeţi la Praga, vestea bună este că, la fel ca în România şi în majoritatea statelor central-europene, învăţământul din Cehia este gratuit. Aceasta, în condiţiile excepţionale în care cunoaşteţi limba lui Kafka.
În caz contrar, pentru a fi admis la Universitatea Carolina, cea mai mare din Cehia, tariful anual pentru urmarea cursurilor într-o limbă de circulaţie internaţională variază între 2.500 şi 12.500 de euro. Din păcate, dacă nu sunt vorbitori de cehă, nici universitatea, nici guvernul de la Praga nu le oferă burse studenţilor străini.
«Cazarea, studiile şi masa sunt acoperite de universitate. În schimb, pe durata bursei, trebuie să reprezentăm instituţia la competiţiile sportive.»
Alina Bocicor, studentă la Jackson State University, SUA
CONSULTAŢII GRATUITE, PE INTERNET
Majoritatea site-urilor instituţiilor de învăţământ conţin informaţii privind ofertele curente de burse. Totuşi, cea mai sigură cale spre a avea acces la date exacte privind şansele dvs. de a accede la o bursă este să vă adresaţi direct departamentelor de relaţii internaţionale ale instituţiilor care vă interesează.
Există o mulţime de site-uri cu informaţii generale care vă pot oferi mare parte din datele de care aveţi nevoie. Cele mai ample portaluri de acest tip sunt internationalscholarships.com şi foreignborn.com
Erasmus, o bursă în miniatură
Majoritatea celor care au primit vreodată o bursă datorează acest fapt programului comunitar Erasmus, la care au luat parte, până acum, circa 1,5 milioane de studenţi. Pe scurt, primirea unei burse Erasmus presupune că timp de trei sau patru luni vei învăţa în cadrul unei instituţii din alt stat european. Principalele înlesniri sunt că pentru a participa la Erasmus nu va trebui să fii un student de nota zece, iar, odată ajuns acolo, nu vei fi nevoit să-ţi plăteşti cursurile. „Mai important decât notele poate fi modul în care te prezinţi la interviu, ce beneficii ţi-ar aduce o astfel de ieşire sau ce influenţă ar avea pentru studiile de mai târziu“, spune Roxana Evanghelie (foto), absolventă a facultăţii Studii Culturale Europene din cadrul Universităţii din Bucureşti şi fostă bursieră la Dijon. „Studenţii Erasmus, continuă ea, nu se duc la o facultate din Europa ca simpli cursanţi străini; ei au avut, cred, întotdeauna, un statut particular, datorită faptului că veneau cu o garanţie din partea unei alte universităţi partenere. Apoi, deşi poate că unii dintre studenţi nu vorbesc foarte bine la început limba ţării unde se duc, se întorc de acolo cu un nivel acceptabil“, expune Roxana avantajele bursei. Există, însă, şi minusuri. În primul rând, suma oferită, de circa 400 de euro, nu este suficientă pentru a acoperi toate cheltuielile necesare, între care, cea mai importantă, cazarea.
Universitatea Yale
Probabil cea mai generoasă universitate din lume, Yale dispune de un buget pentru burse de circa 80 de milioane de dolari. Începând din 2001, board-ul universităţii a luat decizia ca nu numai studenţii americani să fie scutiţi de anumite costuri, ci şi cei care provin din alte state. De altfel, anul trecut, 1.800 din cei circa 11.000 de studenţi erau străini. Candidaţii cu rezultate excepţionale, dar cu un venit anual pe familie de sub 45.000 de dolari, sunt scutiţi din start de plata studiilor. Aproape jumătate din studenţi primesc ajutor financiar din partea universităţii. Acesta poate îmbrăca diverse forme: bursă integrală, premii în funcţie de performanţele academice, dar şi înlesnirea găsirii unei slujbe. De remarcat că ei nu acordă burse de merit sau sportive, ci doar în funcţie de nevoile financiare ale cursanţilor. De asemenea, pentru a-şi rotunji veniturile, studenţilor li se permite să lucreze part-time. În medie, concurenţa pentru admiterea într-unul din cele 12 colegii ce intră sub umbrela Yale este de zece candidaţi/loc.
10.500 euro este suma de care are nevoie un student care are acoperite costurile de studii. Chiria locului în campus costă în jur de 3.000 de euro, banii de buzunar nu ar trebui să depăşească 8.000 de euro anual, iar achiziţionarea materialelor didactice, 700 de euro.
Universitatea din Amsterdam
Comparativ cu condiţiile impuse de instituţiile similare din Europa, criteriile care trebuie să fie îndeplinite de candidaţii universităţii din Amsterdam sunt lejere. Trebuie să te afli între cei mai buni 10% din generaţia ta şi să justifici coerent de ce vrei să-ţi continui studiile în Amsterdam. Universităţile olandeze acordă bursele internaţionale prin intermediul unui program naţional, HSP Huygens. Pentru anul în curs, guvernul a alocat acestui proiect o sumă de nouă milioane de euro. Aşadar, pornind de la premisa că suma medie acordată anual unui bursier este de circa 22.000 de euro, circa 400 de studenţi străini sunt aşteptaţi în 2008. Cele mai comune burse la care puteţi spera în Olanda acoperă taxele de studii, o alocaţie lunară de 900 de euro şi decontarea cheltuielilor de transport. Deşi nu este cuprinsă în bursă, de obicei, chiria pe care trebuie s-o achite un student străin nu este prea mare, întrucât un parteneriat dintre universitate şi două ONG-uri a dus la crearea a circa 1.000 de locuri de cazare pentru cursanţii străini.
12.300 euro va cheltui anual un student care are costurile de studii acoperite de universitate: cazarea (4.000 euro – 6.600 euro), asigurările (600 euro), materiale de studiu (800 euro – 1.000 euro), alte costuri (4.800 euro – 6.000 euro).
Universitatea din Tokio
Circa 2.100 din cei 30.000 de studenţi ai instituţiei nipone sunt străini. Anul trecut, universitatea a ocupat locul 17 în topul celor mai bune universităţi din lume, realizat de publicaţia Times Higher Education Supplement, şi este considerată cea mai performantă instituţie de învăţământ din Asia, la concurenţă cu universităţile din Kyoto şi Beijing. Este recunoscută îndeosebi pentru cursurile de drept, literatură şi ştiinţe.
Puţini români pot spera însă la o bursă la Tokio, întrucât cea mai mare parte a cursurilor se ţin în limba japoneză. În plus, deşi universitatea acordă numeroase burse, valoarea acestora este mai degrabă simbolică: 300 de euro lunar pentru studiile universitare şi 420 pentru cele postuniversitare. Totuşi, „în condiţii de lipsuri economice excepţionale“, universitatea este dispusă să acopere costurile de studii. De asemenea, potrivit reprezentanţilor instituţiei, circa 80 de organizaţii sunt dispuse să sponsorizeze, parţial sau integral, studiile celor care nu îşi pot permite studiul în capitala Japoniei.
16.700 euro sunt costurile anuale pe care trebuie să le aibă în vedere un student a cărui bursă nu acoperă decât taxele de studii. În condiţiile în care Tokio este unul dintre cele mai scumpe oraşe din lume, numai taxa de cămin se ridică la 7.200 de euro.
Universitatea Oxford
O treime dintre cei 20.000 de studenţi ai universităţii Oxford sunt străini. Spre deosebire de Cambridge, principalul competitor, Oxford pune la dispoziţia cursanţilor străini zeci de locuri, iar sumele pe care aceştia le pot primi odată admişi sunt considerabile. Atât pe site, cât şi adresându-vă secretariatului instituţiei, veţi primi în scurt timp cele mai avantajoase oferte pentru domeniul care vă interesează.
De exemplu, toate cele trei burse disponibile pentru un stagiu de patru ani de studiu al limbilor moderne asigură integral taxele de studiu şi de cazare. Mult mai multe şanse de a obţine un ajutor financiar va avea candidatul la titlul de master în ştiinţe şi statistică aplicată. În funcţie de performanţe, el va putea obţine de la un ajutor simplu, de 2.500 de lire sterline, la o bursă Chevening, care acoperă costurile de învăţământ, cazare, transport, la care se adaugă o sumă însemnată pentru nevoi personale ale studentului. Concurenţa pe acest tip de burse este, însă, în medie, de 25 de candidaţi pe loc.
13.300 euro este suma de care are nevoie un student care are asigurată plata studiilor. Pe lângă cheltuielile de cazare (peste 3.500 de euro anual), cursanţii vor cheltui în jur de 2.000 de euro doar pentru cărţi, restul fiind reprezentat de cheltuielile personale.
Universitatea Cambridge
Pentru a accede la unul dintre cursurile universitare ale colegiilor Cambridge, trebuie să aveţi note maxime la materiile pe care le veţi studia în continuare, să vă aflaţi printre cei mai buni 1%-2% din absolvenţii din generaţia dvs. şi să aveţi un atestat de limba engleză (minimum 7 la IELTS, A la Cambridge Certificate in Advanced English). Acestea sunt, în mare, condiţiile pe care trebuie să le îndepliniţi ca să puteţi spera să intraţi la una din facultăţile celebrei universităţi britanice. Mai puţin de 10% din studenţii de aici sunt străini. Unul dintre motive este că instituţia nu acordă burse care acoperă integral cursurile. Pentru performanţe extraordinare se pot acorda sume modice, de câteva sute de lire sterline, pentru achiziţionarea de materiale didactice. Arareori, după cum menţionează reprezentanţii Cambridge, candidaţii la o specializare în inginerie au şanse de a primi burse mai consistente de la unul dintre sponsorii instituţiei. Aşadar, indiferent de rezultatele candidatului, sunt puţine şanse să supravieţuiască perioadei de studii fără bani de acasă.
11.000 euro sunt cheltuielile adiacente taxei de studii, în condiţiile în care pentru o cameră în cămin, fără baie şi bucătărie proprii, se plăteşte o chirie de circa 3.000 de euro anual, iar cheltuielile cu masa şi transportul sunt estimate la circa 8.000 de euro.
