Doar 16% dintre românii care au participat la un sondaj de profil cunosc faptul că un deșeu de echipament de iluminat trebuie și poate fi dus la: punctele de colectare municipale, containere specializate sau în magazinele în care se vând lămpi.
Studiul GfK, realizat simultan în şase țări (Belgia, Italia, Olanda, Portugalia, România și Spania, în perioada martie – mai 2017), a fost publicat de Recolamp, organizație non-profit specializată în gestiunea deșeurilor de echipamente de iluminat. Obiectivul l-a reprezentat aflarea gradului de cunoştinţe al consumatorilor europeni cu privire la diferitele tipuri de lămpi disponibile pe piaţă şi la modul de reciclare al acestora în momentul în care devin deşeuri.
Studiul atrage atenția asupra faptului că cetăţenii din cele şase ţări participante, care însumează aproximativ 38% din populația Uniunii Europene, nu ştiu cum să facă diferenţa între becuri economice, LED-uri, becuri incandescente şi lămpi cu halogen, atunci când li s-au prezentat imagini cu acestea.
Rezultatele au fost similare în toate ţările în care s-a realizat sondajul. În cazul becurilor economice, între 27% şi 42% dintre participanţi le-au identificat corect, în timp ce 18% – 35% le-au confundat cu LED-urile. Atunci când li s-a cerut să identifice o lampă LED, doar între 14% şi 23% dintre participanţi au recunoscut-o în mod corect, în timp ce între 31% şi 45% au crezut că este un bec economic.
Cunoştinţele consumatorilor privind reciclarea, însă, variază foarte mult între ţările în care s-a realizat sondajul. Întrebaţi dacă ştiu unde să depună lămpile pentru a fi corect reciclate, cetăţenii spanioli şi belgieni au fost cel mai informaţi: aproximativ 50% dintre aceştia au sugerat punctele de colectare a deşeurilor puse la dispoziţie de autorităţile locale sau de organizațiile autorizate și peste 10% dintre aceştia au recunoscut o altă variantă corectă, respectiv punctele de vânzare de unde au cumpărat inițial lămpile.
"Consumatorul român diferențiază cel mai puțin corect tipurile de lămpi existente pe piață, în comparație cu respondenții din celelalte cinci țări participante la sondaj. Anticipând acest lucru, în 2016, împreună cu Asociația Română pentru Iluminat și cu sprijinul Asociației InfoCons am demarat campania de informare <Alegeți un iluminat mai bun!>. Totuși, sondajul GfK ne-a arătat faptul că acest grad ridicat de confuzie între categorii de becuri se înregistrează la nivelul tuturor respondenților. Putem concluziona, așadar, că o așteptare de tipul colectării separate a echipamentelor de iluminat LED în alte containere decât cele în care depunem becurile cu conținut de mercur ar fi total nerealistă și că ar putea chiar periclita sistemul și gradul de reciclare", a declarat Roxana Șunică, directorul de marketing al Asociației Recolamp.
Potrivit acesteia, vestea cea mai îngrijorătoare a acestui sondaj vine, însă, cu privire la gradul de informare privind necesitatea colectării separate a deșeurilor de lămpi, respectiv cunoașterea modului corect de a te debarasa de acest tip de produs. ~75% dintre români declară că aruncă becul ars direct în gunoiul menajer, iar încă 9% indică alte variante greșite. Doar 16% cunosc faptul că un deșeu de echipament de iluminat trebuie și poate fi dus la: punctele de colectare municipale, containere specializate sau în magazinele în care se vând lămpi", a adăugat reprezentanta Recolamp.
Potrivit celor mai recente date furnizate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului pentru anul 2014, rata de colectare la nivel național a acestei categorii de deșeuri a fost de 18,83%, în condițiile în care pentru 2017 România ar trebui să dovedească o performanță de minimum 45%.
În 2016, când ținta a fost de minimum 40% din media vânzărilor din ultimii trei ani, în numele celor 185 de producători români de echipamente de iluminat pe care i-a reprezentat, Recolamp a îndeplinit o rată de colectare de 42,59%. Aproximativ 95% din aceste cantități au fost colectate prin infrastructura proprie dezvoltată de asociație, care asigură preluarea de becuri și echipamente de iluminat arse de la peste 12.000 de generatori de deșeuri – instituții publice sau private. Rețeaua de containere Colț Verde® destinată populației, cu peste 1.900 de containere amplasate în retail sau în zone cu acces public, contribuie la rezultatele totale cu mai puțin de 5%.
"Cheia gestiunii oricărui tip de deșeu se află la autoritățile publice centrale și locale. În absența punctelor de colectare municipale, numeroase și cu acces facil pentru consumatori, nu putem vorbi de performanță în acest domeniu. Atât timp cât pentru consumatorul casnic, juridic, dar mai ales pentru municipalități, cel mai ieftin și ușor mod de a scăpa de un deșeu în România este să-l trimiți în amestec la groapa de gunoi, nu ne rămâne, mă tem, decât să ne pregătim pentru penalitățile ce vor veni de la Uniunea Europeană pe infringement-urile deja declanșate în acest domeniu. Iar, în acest context, dezbaterile pe tema protejării mediului și a sănătății populației nu își mai au rostul" a încheiat Roxana Șunică.