Un audit al Curții de Conturi arată un scenariu sumbru pentru spitalele din Capitală în cazul producerii unui cutremur puternic. Potrivit documentului, o treime dintre spitalele din București ar putea fi grav afectate.
O treime dintre spitalele din București ar putea fi grav afectate de un cutremur puternic, reiese dintr-un raport de audit realizat de Curtea de Conturi. În cazul unui seism, clădiri care găzduiesc unele subunități IGSU se pot prăbuși și duce pierderi de vieți omenești în rândul salvatorilor.
„Iminența unui cutremur devastator a fost confirmată de către instituțiile publice specializate în acest domeniu, însă, în prezent, la nivelul Municipiului București sistemul de management nu este operațional în cea mai mare parte. O zonă critică este cea identificată la nivelul Ministerului Sănătății (MS). O treime dintre spitalele din București administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism”, reiese dintr-un raport de audit realizat de Curtea de Conturi, transmite Mediafax.
Astfel, din cele 55 de spitale din București, administrate de Ministerul Sănătății sau municipalitate, 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36% sau altfel spus un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic. Dintre acestea, 12 clădiri au fost expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I, care aparțin unui număr de șase spitale sau institute și prezintă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977.
Mai mult, „pe lângă problema subfinanțării domeniului logistic (tehnica în serviciu pentru intervenția la incendii), de mentenanță, a gradului de dotare modest cu echipamente și mijloace de intervenție, IGSU se confruntă și cu problema deteriorării anumitor sedii aparținând subunităților de intervenție, inclusiv încadrarea acestora în categoria construcțiilor cu grad seismic ridicat. În acest context, în cazul unui seism aceste clădiri deteriorate care găzduiesc unele subunități IGSU se pot prăbuși putând determina pierderi de vieți omenești în rândul salvatorilor”, conform raportului.
Sistemele de avertizare timpurie nu au fost implementate
În zona de pregătire, aspecte pozitive au fost constatate la DSU în zona de colaborare cu ONG-urile. Aplicația de management a resurselor și voluntarilor (RVM) este un instrument de gestionare a voluntarilor și a resurselor pe care societatea civilă le oferă Departamentului pentru Situații de Urgență în caz de stare de alertă seismică majoră sau alte dezastre naturale.
Echipa de audit a Curții de Conturi a constatat însă că entitățile auditate nu au implementat sistemele de avertizare timpurie (REWS) în cazul producerii unui seism. Mai mult, furnizorii de utilități (energie electrică, gaz și apă) nu au fost nici aceștia interesați de a primi operativ alerta emisă de către sistemul de alarmare la cutremure (REWS) care să acționeze sistemele de siguranță pentru protejarea clădirilor sau a instalațiilor din clădiri în cazul unui cutremur major.
Curtea de Conturi a României a realizat, în perioada 11 septembrie 2017 – 01 aprilie 2021, o acțiune de audit al performanței cu tema „Eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, răspunsului și înlăturării efectelor unui cutremur major în municipiul București” la Ministerul Afacerilor Interne și alte 19 entități publice cu atribuții în domeniile managementului situațiilor de urgență în cazul unui cutremur major.
Deficiențe în întreg sistemul de management al riscului de cutremur
Misiunea de audit a vizat perioada 2014 – 2020, obiectivul general al acesteia fiind evaluarea eficienței și eficacității programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București.
Raportul de audit cuprinde peste 300 de constatări care reflectă deficiențe în întregul sistem de management al riscului de cutremur. Acestea evidențiază existența unor probleme și vulnerabilități pe mai multe paliere, de la nivel decizional, organizatoric, funcțional și de management, la reglementarea activităților, asigurarea unui cadru legal actualizat, exercitarea funcțiilor de control, asigurarea capabilităților necesare bunei desfășurări a activității, respectiv asigurarea la un nivel corespunzător a finanțării, a resurselor umane și mijloacelor de intervenție.
Potrivit raportului, Municipiul Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere. Cutremurele majore din Vrancea se produc de obicei la adâncimi mari și aceasta face ca aria afectată să cuprindă suprafețe vaste, peste 60% din populație fiind localizată în zonele cu risc seismic puternic.