Numărul de îmbolnăviri cu cancer la prostată va creşte puternic în următorii ani la nivel mondial, în special în ţările mai puţin bogate, potrivit unei modelări publicate în The Lancet.
„Conform concluziilor noastre, numărul anual de cazuri noi se va dubla de la 1,4 milioane în 2020, la 2,9 milioane în 2040”, rezumă autorii studiului, realizat prin extrapolarea unor schimbări demografice deja observate, scrie The Guardian.
Cancerul de prostată, cel mai frecvent cancer la bărbaţi (15% din totalul cancerelor masculine), apare în majoritatea cazurilor peste vârsta de 50 de ani. Iar frecvenţa sa creşte brusc cu cât înaintează în vârstă.
Poluarea aerului, cel mai important impact
Dintre toți factorii care contribuie la apariția cancerului, poluarea aerului are cel mai puternic impact, avertizează cercetătorii americani. O echipă de specialiști de la University Illinois at Chicago au studiat efectul a aproximativ 200 de elemente din mai multe zone, reprezentând 82% din cele existente în mediul înconjurător, scrie infofinanciar.ro.
”Specialiștii din Statele Unite au analizat mai mulți factori în acest studiu, precum calitatea aerului, a apei, nivelul radonului, pesticidele folosite, traficul în marile orașe. Aerul poluat a reieșit ca fiind un factor determinant în apariția cancerului de prostată, dar și a cancerului de sân. Cu siguranță locuirea într-o zonă cu poluare limitată sau absența acesteia scade acest acest risc”, explică medicul urolog Vlad Olaru.
Medicul este de părere că autoritățile ar trebui să implementeze campanii naționale de promovare a unei diete sănătoase, de combatere a obezității, încurajarea exercițiilor fizice constante și de descurajare a fumatului.
Dieta vestică versus cea asiatică
”Dieta vestică a fost corelată cu o rată crescută de a dezvolta cancer de prostată comparativ cu bărbații care au o dietă de tip asiatic. Reducerea cantității de grăsimi saturate și creșterea aportului de grăsimi bogate în Omega 3 ajută la reducerea riscului. Creșterea consumului de fructe și legume și în special legume verzi, crucifere scad riscul și protejează în apariția mai multor tipuri de cancer. Unele studii sugerează că ceaiul verde și soia pot scădea de asemnea riscul apariției neoplaziei prostatice. Carnea preparată la temperaturi mari la grătar sau prin prăjit dezvoltă compuși ce duc la creșterea riscului de a dezvolta boala”, explică specialistul.
Cu toate acestea, apariția cancerului de prostată este influențată și de moștenirea genetică sau înaintarea în vârstă. Sunt elemente pe care nu le putem influența. De asemenea, problemele de mediu este foarte greu să îl influențăm. Ce se poate face în aceste condiții?
”Diagnosticul în stadiile incipiente reprezintă cea mai bună armă terapeutică în combaterea cancerului de prostată. Părerea mea este că diagnosticul precoce va trebui promulgat poate cu ajutorul inteligenței artificiale, corelând această tehnologie cu metodele de screening populațional. Medicii de familie pot coordona aceste screeninguri cu direcționarea paciențiilor către investigații imagisitice de înaltă performanță cum ar fi RMN-ul multiparametric, inteligența artificială putând juca de asemenea un rol în interpretarea rezultatelor. Doar dupa aceea pacientul să ajungă la specialist”, explică Vlad Olaru, șef al secției de urologie a Spitalului Memorial Băneasa.
Șansele de supraviețuire
Specialistul spune că dacă este diagnosticat într-un stadiu incipient, șansele ca pacientul să rămână fără boală după tratament sunt foarte mari. Prognosticul pentru cancerul de prostată e unul foarte bun comparativ cu alte tipuri de cancer.
”Aș vrea să explicăm pe înțelesul tuturor că neoplasmul de prostată trebuie privit și împărțit în 2 mari entități: stadiul localizat ori extins loco-regional și stadiul avansat.
Marea majoritate a pacienților, aici vorbind de 80-85% din totalul oamenilor cu cancer de prostată sunt diagnosticați în prima entitate, adică varianta localizată ori extinsă loco-regional. Ei reprezintă pacienții cu cancer de prostata stadiu I, II și stadiul III, iar marea lor majoritate vor ramane fără boala evidențiabilă la cinci ani după un tratament corect aplicat”, spune medicul, care este și asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.
A doua entitate de cancer al prostatei, și anume pacienții în stadiul avansat sau stadiul IV vor avea o rată de supraviețuire mult scăzută comparativ cu prima entitate, de doar 28% la cinci ani de la diagnostic.
Datorită evoluțiilor tehnologice, pacienții pot pleca acasă la doar cinci zile după operație. ”În momentul de față standardul de aur în chirurgia prostatei este reprezentat de chirurgia robotică. Robotul reprezintă un instrument prin care chirurgul poate realiza intervenția chirurgicală mult mai bine și mult mai sigur pentru pacient. Fiind un tip de chirurgie minim invazivă, recuperarea pacienților este una foarte rapidă și de bună calitate, șederea după o astfel de intervenție fiind în jur de patru-cinci zile. A doua zi după intervenția chirurgicală pacientul se va ridica și va începe o realimentare treptată iar, de regulă, pacientul va ajunge acasă în condiții bune cu o reluare a activității sale zilnice, normale”, explică Vlad Olaru.
SUA au cheltuit doar într-un an 22,3 miliarde de dolari pentru tratarea cancerului de prostată
Costurile pentru un astfel de tratament diferă și ele în funcție de stadiul în care este depistată afecțiunea. Dar medicul ne dă o statistică financiară: în SUA, în 2020, pentru tratarea cancerului de prostată s-au cheltuit aproximativ 22.3 miliarde de dolari.
Potrivit datelor oficiale, în Romania sunt diagnosticate anual peste 10.000 de cazuri de cancer de prostată. Frecvența acestui tip de afecțiune crește odată cu înaintarea în vârstă și, conform statisticilor. aproximativ 1 din 7 bărbați cu vârsta de peste 65 de ani este posibil să dezvolte această boală.
Vlad Olaru are o bogată experiență chirurgicală, efectuând intervenții cu viză oncologică sau patologie benignă. Utilizează tehnici minim-invazive, endoscopic sau laparoscopic, cu scopul de a prezerva organul afectat și a asigura o recuperare post-operatorie rapidă și ușoară. De-a lungul timpului, dr. Olaru a avut și o activitate de cercetare științifică extinsă. A coordonat sau participat la peste 10 proiecte de cercetare la nivel național și internațional. Medicul este coordonator al secției de urologie a Spitalului Memorial Băneasa.
