Călătoriile cu autoturismele particulare reprezintă aproape jumătate din numărul de curse de transport în comun, pe distanţe mai mari de 1 km, în Bucureşti. „Legătura dintre alegerea modalităţii de deplasare, fie că este mersul pe stradă sau folosirea metroului în orice oraş important, şi influenţa smartphone-urilor, a social media şi a fluxurilor de informaţii în selectarea acestor opţiuni de către utilizatori este evidentă. Tehnologia şi conectivitatea digitală permit cetăţenilor accesul la noi opţiuni de transport din afara infrastructurii existente”, potrivit studiului citat de Agerpres.
În 2014, aplicaţiile de transport de pe smartphone-uri erau folosite de peste 70% dintre londonezi, în timp ce în Sydney, peste 40 de milioane de cereri de informaţii de călătorie de pe dispozitive mobile erau înregistrate în fiecare lună.
„În oraşe precum Bucureştiul, oamenii îşi folosesc aplicaţiile de pe telefon pentru a obţine un taxi, sau folosesc Uber în loc de taxi, sau utilizează Waze pentru a găsi şi a optimiza ruta spre destinaţie, sau sunt membri ai unui grup de carpooling pe Facebook. Tehnologia digitală are o influenţă puternică asupra călătoriilor noastre zilnice prin oraş. În acelaşi timp, autorităţile publice ar putea valorifica avantajele tehnologiilor digitale pentru fluidizarea traficului, pentru a estima blocajele din trafic şi de a oferi soluţii alternative, pentru a planifica transportul public, semafoarele, de a da cetăţenilor acces la informaţii în timp real despre opţiunile de mobilitate şi program”, a precizat Carmen Adamescu.
Conform studiului, este important ca punctul de plecare în definirea politicilor publice de transport să se concentreze asupra utilizatorilor. “Iar acest lucru înseamnă mai mult decât a studia doar numărul de persoane care folosesc un anumit mijloc public de transport. În timp ce numărul de pasageri transportaţi de un mijloc de transport reflectă, fără îndoială, comportamentele indivizilor şi opţiunile de mobilitate, acesta nu reprezintă în mod corespunzător noua “mobilitate personală”. Drept urmare, acesta nu reuşeşte să ofere o mobilitate cu adevărat eficientă. De exemplu, un sistem de tranzit ar putea fi foarte bun la transportarea unui volum mare de pasageri între puncte fixe. Datele privind numărul pasagerilor transportaţi de un mijloc de transport poate surprinde doar un aspect al absorbţiei sau al succesului sistemului”, menţionează sursa citată.
