În România, pluralismul pieţei este domeniul de cel mai mare risc (76%) dintre cele patru analizate în cadrul Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-media, alături de protecţia elementară a dreptului la exprimare şi informare, independenţa politică şi incluziunea socială. La acest capitol, doi indicatori sunt la cel mai înalt nivel (97%), respectiv influenţa proprietarului sau comercială asupra conţinutului editorial şi gradul de concentrare al platformelor online.
Şi în ceea ce priveşte independenţa politică scorul de risc este mare în România, fiind evaluat la 76%, şi el se explică prin chestiuni precum legislaţia şi reglementările sau lipsa lor. În România, apreciază secţiunea studiului dedicat României, nu există garanţii că media este independentă din punct de vedere politic (risc 90%) sau autonomă din punct de vedere editorial şi nu există legislaţie sau autoreglementare la nivelul profesiunii care să prevină conflictul de interese, să limiteze controlul direct sau indirect al partidelor politice sau să protejeze autonomia media în numirea redactorilor şefi. Când vine vorba despre site-urile de ştiri, riscurile privind independenţa politică sunt şi mai mari.
România stă ceva mai bine când vine vorba despre incluziunea socială, care are un risc de 70%. Principalii factori ai acestui risc sunt accesul minorităţilor la media (75%) şi gradul de alfabetizare media (89%), care are legătură şi cu dezvoltarea competenţelor digitale şi politicile pentru combaterea intoleranţei online.
Protecţia elementară a dreptului la exprimare şi informare are cel mai redus nivel de risc în România dintre cele patru, de 41%. Cel mai mare risc îl prezintă aici accesul universal la media tradiţională şi la internet (60%), în timp ce indicatorul privind standardele profesiei juridice prezintă un risc mediu, de 43%. Practic, notează studiul, deşi accesul la această meserie nu este restricţionat formal, el este semnificativ constrâns de vulnerabilităţi personale, economice şi profesionale şi de lipsa unor măsuri de protecţie specifice care să asigure independenţa editorială.
Potrivit concluziilor studiului, cele mai mari ameninţări pentru pluralismul media din România provin din lipsa viabilităţii economice a pieţei media, întrucât nici statul şi nici autoreglementarea jurnalistică nu pot furniza măsuri de protecţie potenţiale şi nici nu pot servi ca factori de stimul pentru asigurarea de informaţii de încredere pentru toţi. Polarizarea partizană a media şi nivelul scăzut de conştientizare publică a standardelor jurnalistice diminuează şansele unui teren comun societal şi reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie.
Media publice sunt sortite să eşueze, notează studiul, dar nu din motivele discutate de obicei (numirea politică a consiliului de conducere, selectarea preşedintelui acestui consiliu, lipsa colaborării cu societatea civilă şi finanţarea directă de către stat). Cea mai mare problemă o reprezintă concedierile şi supervizarea domeniului, iar nivelul mare de risc (97%) reprezintă doar vârful aisbergului.
Trăsăturile definitorii ale relaţiei statului cu media sunt o lipsă de preocupare pentru informaţia de interes public şi preferinţa pentru media partizană, cu o atenţie superficială pentru directivele UE, precum respectarea GDPR şi preocuparea pentru alfabetizarea media.
Conform studiului independent realizat de Centrul pentru pluralism şi libertate în mass-media, a existat o stagnare sau o deteriorare generală în ceea ce priveşte riscurile la adresa pluralismului mass-mediei în toate ţările vizate – cele 27 de state membre ale UE plus Regatul Unit, Albania şi Turcia, informează joi un comunicat al executivului comunitar. Studiul, luând în considerare, pentru prima dată, impactul evoluţiilor digitale, analizează ameninţările şi atacurile fizice şi digitale asupra jurnaliştilor, condiţiile lor de muncă, dar şi aspecte precum pluralismul pieţei, independenţa faţă de mediul politic şi incluziunea socială.
„Acest studiu este un semnal de alarmă. Trebuie să protejăm mai bine jurnaliştii şi să sporim transparenţa şi echitatea în mediul online, în special în contextul campaniilor electorale. De asemenea, trebuie să sprijinim sectorul mass-media, care a fost grav afectat de criza COVID-19, respectându-i în acelaşi timp independenţa. Comisia nu poate duce această luptă de una singură: mă bazez pe statele membre pentru a inversa această tendinţă”, a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.
„Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei evidenţiază atât oportunităţile oferite de transformarea digitală, care trebuie valorificate, cât şi provocări – variind de la rolul pe care îl pot avea platformele online, la siguranţa digitală a jurnaliştilor şi a profesioniştilor din mass-media. Întrucât criza provocată de coronavirus va accentua şi mai mult aceste tendinţe, le vom aborda într-un mod holistic pentru a încuraja redresarea ecosistemului mediatic”, a afirmat la rândul său comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.
Constatările studiului reprezintă o sursă importantă de informaţii pentru primul raport privind statul de drept, programat pentru luna septembrie, care va aborda în mod specific pluralismul în mass-media. Acestea vor fi incluse, de asemenea, în Planul de acţiune pentru democraţia europeană, în Planul de acţiune pentru sectorul mass-media şi audiovizual şi în actul legislativ privind serviciile digitale, toate urmând să fie prezentate în cursul acestui an.
Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei este cofinanţat de UE, ca parte a unei serii de proiecte menite să sprijine pluralismul şi libertatea presei, se mai menţionează în comunicatul CE.
