În anul 2001, în Viena se deschidea un atelier de reparaţii şi reciclare a echipamentelor electronice şi electrocasnice. Probabil că demersul ar fi rămas în anonimat, dacă iniţiatorii nu ar fi fost motivaţi de două obiective majore: reintegrarea în muncă a persoanelor aflate în dificultate şi aplicarea Directivei Europene privind Managementul Deşeurilor Electrice şi Electrocasnice.
Centrul de Service şi Reparaţii (R.U.S.Z – Reparutur und Service Zentrum) este rezultatul proiectului umbrelă URBAN – Wien – Guertel Plus, finanţat de Fondul Social European în 1998. Conform proiectului, RUSZ fusese gândit să funcţioneze strict ca o intreprindere socială dedicată integrării în muncă a şomerilor aflaţi în pragul pensionării şi a persoanelor cu dizabilităţi. Dar RUSZ a ridicat ştafeta şi a continuat consolidarea capacităţii organizaţionale. Astfel, chiar din primul an de existenţă a pus bazele primei Reţele Europene de Înteprinderi Sociale de Reutilizare şi Reciclare (RREUSE). Reţeaua a derulat campanii ample de informare şi de lobby la nivelul Comisiei Europene pentru a trata cu prioritate directivele europene privind managementul deşeurilor electrice. Doi ani mai târziu, RUSZ dezvolta o nouă divizie, DRZ, care avea ca principal obiect de activitate dezasamblarea echipamentelor ce urmau să fie reciclate.
În anul 2002, în paginile raportului de evaluare al Comisiei Europene privind Dezvoltarea Urbană Sustenabilă, proiectul RUSZ deja beneficia de cele mai bune aprecieri. Conform raportului, RUSZ era „o ilustrare perfectă a felului în care problemele de mediu, cele economice şi cele sociale pot genera beneficii”. Mai mult, autorii raportului apreciau că acest tip de iniţiativă ar trebui extins la nivel european şi, de ce nu, dincolo de graniţele UE.
Secretul RUSZ
Cu siguranţă RUSZ nu s-a mulţumit doar cu statutul de întreprindere socială care rezolvă punctual şi vremelnic problemele unui grup de indivizi. Au adoptat o strategie ambiţioasă care aborda atât probleme stringente de pe piaţa muncii (şomajul prelungit şi nevoia angajării persoanelor cu dizabilităţi sau în vârstă), dar şi pe cele de mediu. Afacerea cu maşinării defecte nu avea cum să dea greş. Vienezii au fost încurajaţi să îşi reevalueze comportamentele de consum şi ritmul de schimb al obiectelor din viaţa lor. Angajaţii RUSZ au fost selectaţi exclusiv din grupuri vulnerabile, cu şanse puţine de reintegrare pe piaţa muncii. Mai mult, centrul de reparaţii a investit masiv în programe de instruire şi recalificare, astfel încât acei angajaţi să aibă şanse reale de reangajare în viitorul imediat. Iar primăria Vienei a economisit consistent din programele de recuperare şi reciclare a echipamentelor pe care cetăţenii le aruncau cu nesăbuinţă.
Experţii şi susţinerea
Probabil această iniţiativă locală ar fi avut şanse mici de supravieţuire şi de schimbare structurală a unor atitudini faţă de mediu şi persoanele defavorizate. În cei 12 de existenţă, RUSZ a colaborat intensiv cu experţi din centre specializate în cercetarea mediului înconjurător şi a calităţii vieţii. Consultările periodice şi schimburile de know-how cu experţi guvernamentali responsabili cu crearea de politici publice, au adus plus valoare micii întreprinderi sociale din strada Lutzow, Viena. Mai mult, RUSZ a avut în Ministerul Muncii din Austria un partener strategic în tot acest timp. Sprijinul guvernamental s-a concretizat în subvenţii anuale pentru fiecare loc de muncă creat. Astfel, într-un deceniu de activitate, RUSZ a beneficiat de peste 3 milioane de euro din partea guvernului austriac.
Rezultate
La ora actuală, RUSZ este cel mai popular centru de reparaţii, colectare şi reciclare a deşeurilor electrice din Viena. Popularitatea sa este măsurată atât prin cele 60 de ateliere care fac parte acum din reţeaua RUSZ, cât şi prin numeroasele premii dobândite în timp. Astfel, RUSZ a cumulat nouă premii anuale dedicate problemelor de mediu, premii acordate atât de autorităţi naţionale, cât şi de foruri internaţionale. Dar, poate cea mai importantă distincţie ale proiectului RUSZ rămâne Premiul „Cel mai bun loc în care să lucrezi”, câştigat în anul 2004, acordat de EcoBusiness Plan din Viena
Acest studiu de caz face parte din colecţia de resurse a comunităţii durabile, prima comunitate de practică pentru dezvoltare durabilă din România.
Comunitatedurabila.ro îşi propune să ofere celor interesaţi un instrument colaborativ de învăţare pentru dezvoltare durabilă şi reuneşte în acest sens experţi şi manageri de proiecte din domenii diverse, cu toţii interesaţi să dezvolte profilul durabil al proiectelor pe care le conduc.
Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!” iniţiat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu ActiveWatch şi implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.