Când vine vorba despre vaccinarea împotriva Covid-19, există, într-adevăr, doar două Românii?

Agenția Leo Burnett, membră a Publicis Groupe România, a derulat un studiu pentru a vedea în ce măsură cele două atitudini diametral opuse sunt reprezentative pentru societatea românească.

„În realitate, lucrurile stau foarte diferit față de ceea ce vedem în mass-media și pe internet. Faptul că cei anti-vaccin sunt foarte vocali – aproape 60% din comentariile online – nu înseamnă că sunt și mulți. Studiul arată că mai puțin de 20% dintre persoanele nevaccinate sunt anti-vaccin. Imensa majoritate a populației nevaccinate este dezorientată – nu respinge ideea vaccinării, însă se confruntă cu foarte multe temeri și neclarități pentru care nu și-a găsit răspuns în comunicarea de până acum, ” spune Irina Savu, Data Intelligence Director, Leo Burnett.

Cercetarea, realizată la începutul lunii noiembrie, a identificat patru tipologii în rândul nevaccinaților indeciși, fiecare caracterizată de propriile bariere în calea vaccinării, dar si de o serie de motivații personale puternice, care ar putea să îi conducă spre o decizie.

Temători cu privire la efectele vaccinului – 36% dintre nevaccinații indeciși

Noutatea vaccinului împotriva Covid-19 este o barieră care îi neliniștește în special pe cei cu vârsta peste 35 de ani, din mediul urban, cu educație medie și superioară. Teama pentru efectele pe termen lung este observată în special în rândul femeilor și persoanelor cu copii.

Tinerii de 18-24 de ani și persoanele de peste 55 de ani sunt cei mai îngrijorați de efectele secundare pe termen scurt ale vaccinului. De asemenea, tinerii și persoanele din mediul rural sunt cei care au ca barieră importantă frica de ace în general.

Sceptici despre utilitatea vaccinului – 24% dintre nevaccinații indeciși

Îndoielile despre utilitatea vaccinării provin din faptul că vaccinul nu oferă protecție 100% împotriva noului coronavirus; acesta îi determină să considere că nu au nevoie de vaccin în special pe tinerii cu vârste până în 35 de ani. Informația că există multe cazuri grave de COVID-19 și în rândul persoanelor vaccinate îi neliniștește în special pe bărbați, pe persoanele de peste 55 de ani și pe cei cu educație primară. Convingerea că e mai natural să treacă prin boală este cea mai puternică în rândul bărbaților din mediul urban.

Dezorientați de lipsa de informații – 23% dintre nevaccinații indeciși

Neclaritatea cu privire la efectele adverse este o barieră împotriva vaccinării în special pentru bărbați, persoane cu copii și persoane din mediul rural.

Tinerii și persoanele cu studii superioare se simt blocate de multitudinea de informații contradictorii care circulă în mass media. Zvonuri nefondate sau informații eronate dpdv științific, precum faptul că se injectează cu un virus, îi oprește în special pe bărbați, tineri și persoane din mediul rural.

Opozanții obligativității vaccinului – 17% dintre nevaccinații indeciși

Pentru o parte dintre ezitanți, obligativitatea vaccinării constituie în sine o barieră majoră, crescând îngrijorarea în privința vaccinul împotriva Covid-19. În această categorie se încadrează în special persoanele peste 55 de ani, tinerii de până în 24 de ani, precum și femeile.

Motivații pro-vaccinare

Protejarea familiei reprezintă cea mai puternică motivație care i-ar putea determina pe vaccinații indeciși să aleagă vaccinul (37%). Urmează dorința de a reveni la o viață normală (27%) și abia apoi grija pentru propria sănătate (26%). În rândul tinerilor se remarcă și posibilitatea de a călători, care reprezintă o motivație chiar mai importantă decât protejarea familiei (39%).

Loteria vaccinării sau alte beneficii, precum ziua liberă la serviciu, sunt cele mai puțin convingătoare motivații pro-vaccinare, pentru nevaccinații indeciși (3%).

Surse de informare

Sursele de informare în care au încredere cei care sunt în expectativa unei decizii sunt: doctori și epidemiologi (35%), prieteni și rude vaccinate (26%) sau experți din țări în care pandemia este ținută sub control (21%). În cazul tinerilor se remarcă și rudele plecate în străinătate, ca o sursă de informații de încredere (22%). Cele mai neconvingătoare surse de informații – în ordine: celebrități, preoți, persoane publice sau politicieni.

Irina Savu, Data Intelligence Director, Leo Burnett: „Studiul relevă faptul că, după aproape 2 ani de pandemie și un an de la lansarea vaccinului, pentru majoritatea oamenilor lipsesc informații de bază precum înțelegerea gravității bolii Covid-19 sau a modului în care funcționează vaccinul și care sunt efectele sale adverse. Frica și lipsa informării sunt motivele principale ale ratei reduse de vaccinare. Oamenii au în continuare nevoie de o comunicare coerentă și relevantă, din surse de încredere, care să le raspundă neclarităților, să adreseze fiecare temere în parte și să construiască pe cele mai importante motivații pentru fiecare categorie socială”.

Metodologie

Studiul a fost realizat de agenția Leo Burnett, în parteneriat cu Reveal Marketing Research, prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), pe un eșantion reprezentativ de 1.325 de respondenți din mediul urban și rural, în perioada 27 octombrie – 3 noiembrie 2021.