Conform datelor prezentate în studiu, băncile trebuie să-şi construiască o cultură organizaţională care să cultive diversitatea gândirii şi să asigure dobândirea unor capabilităţi noi, care să ajute bancherii să aibă succes.

Astfel că, dacă băncile vor să dezvolte o industrie viabilă, atunci transformarea oamenilor care muncesc în mediul bancar este la fel de importantă ca şi transformarea produselor şi proceselor bancare, se arată în studiul EY. 

„Situaţia forţei de muncă din mediul bancar pare remarcabil de asemănătoare cu cea de dinainte de criza financiară globală. Principalele bănci globale s-au reinventat în anii care au trecut de la criză: s-au reorientat spre activităţile de bază, şi-au redefinit structura şi s-au remodelat prin utilizarea tehnologiei. Toate aceste elemente au fost cruciale pentru adaptarea la noi constrângeri de natură competiţională şi legală, şi pentru a descoperi o direcţie de creștere profitabilă. Cu toate acestea, într-o lume în continuă schimbare, îmbunătăţirea structurilor operaţionale şi a tehnologiilor va asigura dezvoltarea organizaţiei doar până într-un anumit punct. Dacă vor să facă faţă provocărilor de natură culturală cu care se confruntă industria şi să-şi îmbunătăţească performanţele financiare, băncile trebuie să se întrebe cine va fi bancherul viitorului?", declară Bill Schlich, lider al diviziei EY Global Banking & Capital Markets.

Redăm în cele ce urmează tipurile de acţiuni care pot ajuta băncile să se asigure că angajaţii lor vor dispune de aptitudinile necesare pentru a dezvolat activităţi de succes în lumea de mâine, care reies din studiul EY.

•    Evaluarea impactului puternic disruptiv al tehnologiei asupra forţei de muncă din mediul bancar 
•    Înţelegerea aşteptărilor unei noi generaţii de bancheri
•    Schimbarea culturii pentru a încuraja diversitatea de gândire
•    Cultivarea şi delegarea de putere către o forţă de muncă de natură colaborativă

Pe măsură ce tehnologia revoluţionează structura forţei de muncă din mediul bancar – prin eliminarea, schimbarea şi crearea de noi roluri în întreaga industrie – băncile trebuie să evolueze în ritm cu tehnologia. În acelaşi timp, o nouă generaţie de angajaţi aduce cu ea noi aşteptări.

„Roboţii nu vor putea înlocui bancherii de investiţii şi analiştii financiari în următorii ani, dar nu poate fi contestat faptul că tehnologia în ansamblul ei, incluzând aici şi robotizarea, are deja un impact de natură transformaţională. Băncile vor avea nevoie de o forţă de muncă adaptabilă, "intrapreneurială", caracterizată de diversitate de gândire, care promovează inovaţia. În prezent, puţine bănci dispun de o asemenea forţă de muncă, iar cele mai multe vor fi nevoite să şi-o construiască", mai spune Bill Schlich.

Până în anul 2025, milenialii vor reprezenta 72% din forţa de muncă globală; aspiraţiile şi atitudinile acestei generaţii vor modela locurile de muncă ale viitorului, confrorm reprezentanţilor EY. Astfel că, dacă vor să prospere în acest context, băncile trebuie să reţină talentele şi să încurajeze o cultură diversă.

Un mediu bancar mai puternic nu va fi constituit din cei mai buni indivizi, ci din cea mai bună combinaţie de indivizi diverşi, mai arată studiul EY. 

Băncile îşi pot maximiza performanţele şi productivitatea prin transformarea modului în care îşi recrutează personalul, îşi promovează angajaţii în carieră şi cultivă spiritul de colaborare dintre angajaţii cu seturi diferite de competențe.

„O mare parte din investiţiile în tehnologie se axează pe automatizarea proceselor manuale, pentru a creştere eficienţa, a reduce costurile şi a îmbunătăţi viteza şi acurateţea proceselor. În acelaşi timp, tehnologia este folosită ca instrument de îmbunătăţire a productivităţii. De exemplu, prin dotarea consilierilor financiari cu tablete, băncile au putut să reducă riscurile asociate erorilor din procesul de vânzare a produselor, să diminueze timpul alocat de consilieri completării de formulare de hârtie şi să furnizeze clienţilor sfaturi şi acces la o gamă mai mare de produse faţă de cea oficial disponibilă", explică Bill Schlich.

Cum linia de demarcaţie dintre aceste două aplicaţii ale tehnologiei se estompează şi roboţii încep să dezvolte abilităţi creatoare de rezolvare a problemelor, asemănătoare fiinţelor umane, un număr din ce în ce mai mare de sarcini complexe poate fi realizat doar de tehnologie, arată studiul. În acest context, băncile ar trebui să înfiinţeze grupuri de lucru, care să includă personal de resurse umane şi tehnologic, care să traseze o hartă a rolurilor în organizaţie cu paşi de urmat în fiecare proces şi care să identifice ţinte probabile pentru viitoare automatizări.

În viitor, funcţiunile de HR nu vor sprijini doar managementul resurselor, ci vor avea rolul de a mobiliza inteligenţa, iar pentru a obţine o astfel de schimbare, liderii din bănci trebuie să admită că, deşi succesul nu poate fi obţinut rapid, remodelarea forţei de muncă este mult mai importantă decât câştigurile din trimestrul următor şi reprezintă un aspect important al moştenirii pe care o lasă în urma lor.