Astfel că, persoanele care au copii au resimţit într-o măsură mai mare dificultatea gestionării echilibrului între viaţa personală şi cea profesională în ultimii trei ani – 56% dintre respondenţii care sunt părinți spun că a fost mai dificil să facă acest lucru, în comparație cu 50% dintre cei care nu au copii. Comparativ cu restul ţărilor, părinţii din România au resimțit cel mai acut dificultățile din ultimii trei ani, urmați de părinţii din Germania (54%) şi Japonia (46%).

Jumătate dintre respondenți susțin că numărul de ore de lucru a crescut în ultimii trei ani faţă de perioada anterioară, în timp ce doar 14% sunt de părere că numărul orelor lucrate a scăzut în această perioadă. Cel mai mult resimt creșterea numărului de ore de lucru cei din generaţia Y (52%), în timp ce jumătate dintre cei din generaţia Boomers spune că numărul orelor lucrate a rămas constant pe parcursul ultimilor trei ani.

În acelaşi timp, peste 70% dintre respondenţii care sunt angajaţi în muncă susţin că lucrează ore suplimentare, iar 34% lucrează chiar mai mult de 46 de ore pe săptămână. Generația X şi generaţia Boomers lucrează cele mai multe ore suplimentare – peste 46 de ore pe săptămână, în timp ce cei din generaţia Y par cei mai ponderaţi în abordarea orelor suplimentare – majoritatea dintre ei (41%) lucrând până în 45 de ore pe săptămână.

Aproximativ 86% dintre respondenții cu responsabilităţi manageriale din România spun ca lucrează ore suplimentare – aproape dublu faţă de managerii din Germania (45%) sau Marea Britanie (34%). Totuși, potrivit statisticilor Eurostat, productivitatea muncii în România e de șase ori mai mică decât media în Europa, de 7,5 ori mai mică decât în Germania și de opt ori față de Olanda.

Aproape jumătate (47%) dintre respondenți şi-au schimbat locul de muncă în ultimii trei ani din motive financiare, iar o treime a decis să îşi păstreze locul de muncă în această perioadă, pe aceleaşi considerente. Cei mai stabili la locul de muncă în perioada 2012-2015 au fost cei din generaţia Boomers (61%), procentul înjumătăţind-se de la o generație la următoarea: generaţia X (36%), generaţia Y (19%). 

Aproximativ 50% dintre respondenții angajați în muncă au renunțat la activitățile de relaxare din motive financiare în ultimii trei ani, în timp ce 28% au amânat achiziționarea sau închirierea unei locuinţe personale, iar 14% au amânat decizia de a avea primul copil din aceleași motive, mai arată studiul. În special cei din generația Boomers au ales să renunțe la activitățile de relaxare în ultimii 3 ani (64%), generaţiile X şi Y fiind mai puţin dispuse să facă acest lucru. În schimb, 14% dintre respondenții cu vârsta între 34 şi 49 de ani au amânat decizia de a avea primul copil din motive financiare, iar 6% dintre ei pe aceea de a avea încă un copil.

Factorii cei mai importanți pentru asigurarea unui echilibru între viața privată şi cea profesională sunt respectarea normelor legale legate de recompensarea orelor suplimentare (61%), posibilitatea de a programa fără restricții zilele de concediu de odihnă (54%) şi respectarea reglementărilor privind concediul de creștere a copilului şi revenirea la locul de muncă după acest concediu (46%).

Circa 46% dintre respondenții angajați în muncă beneficiază însă de o formă de program flexibil, în timp ce doar 5% lucrează pe bază de proiect sau la cerere. Peste jumătate (51%) dintre respondenții care fac parte din generația Y nu beneficiază de program flexibil, deși nevoia de flexibilitate este mult mai pronunțată în rândurile acestei generații, conform numeroaselor studii derulate la nivel global. 

În prezent, angajații care beneficiază în cea mai mare măsură de program flexibil sunt cei care fac parte din generația Boomers: 53% dintre ei au o formă de program flexibil, iar 7% lucrează pe bază de proiect. De asemenea, respondenții care ocupă o poziție de conducere beneficiază într-o măsură mai mare de program flexibil (53%), faţă de cei care nu sunt manageri (43%).

„Noile generații vin cu o voință puternică de a gestiona mai bine echilibrul între viața personală şi cea profesională. Este poate cea mai frumoasă promisiune pentru viitor – promisiunea unor oameni mai fericiți şi mai sănătoși, a unor relații mai armonioase în mediul de lucru şi în familie şi, cel mai important, promisiunea unei investiţii valoroase în copiii care se nasc acum”, spune  Oana Gorbănescu, Corporate Communication Officer, EY România

Aproape 30% dintre respondenți consideră că munca este o parte importantă din identitatea lor, în timp ce pentru aproape jumătate (46%), munca reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viaţă. Cel mai mult integrează munca în identitatea personală respondenții care fac parte din generația Boomers (53%), faţă de cei din generația X (37%), respectiv Y (27%).

În jur de 58% dintre ei şi-au schimbat sau ar fi dispuși să îşi schimbe locul de muncă, iar 40% s-au mutat / s-ar muta în altă ţară pentru a gestiona mai bine echilibrul între viaţa personală şi cea profesională. Respondenții din generația Boomers sunt mai degrabă dispuși să se mute în altă ţară (20%) pentru a gestiona echilibrul între viaţa personală şi cea profesională decât să se mute în alt oraș din România (6%).

România.Studiul derulat de EY în România are la bază 2562 de răspunsuri la un chestionar online, provenind de la respondenți din mediul urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.