Un studiu al Bundesbank care afirmă că patrimoniul gospodăriilor germane este mai mic decât cel al spaniolilor sau al italienilor a fost foarte criticat în Germania, din cauza unei metodologii ce este considerată puţin fiabilă.
Influentul site de Internet Spiegel Online estima vineri că foarte reputata bancă germană abia merită o notă “de trecere” pentru această lucrare recent publicată, enumerând o serie de probleme metodologice: valoarea patrimoniului incompletă, date de referinţă diferite… Potrivit Bundesbank, gospodăriile germane au în medie un patrimoniu de 195.200 de euro, faţă de 229.300 de euro pentru gospodăriile franceze şi 285.800 de euro pentru gospodăriile spaniole. Patrimoniul mediu – nivel deasupra căruia se situează jumătate dintre gospodării – ar fi de numai 51.400 de euro în Germania, respectiv de două-trei ori mai puţin decât în Franţa /113.500 de euro/, în Spania /178.300 de euro/ sau în Italia /163.900 de euro/. Studiul a pus în evidenţă o repartizare mult mai inegală în Germania decât la marii săi vecini europeni.
Faţă de aceste cifre care au provocat uimire, principala explicaţie dată de Bundesbank referitoare la o astfel de diferenţă comparativ cu ţări considerate mai sărace este procentul slab de germani care deţin în proprietate o locuinţă. Doar 44,2 % dintre germani au propria lor locuinţă, comparativ cu 57,9 % dintre francezi şi 82,7 % dintre spanioli, potrivit instituţiei monetare. Or, proprietarii imobiliari sunt în medie mai bogaţi decât ceilalţi. Impactul reunificării germane a făcut de asemenea să scadă media, relevă Bundesbank.
Studiul a fost larg mediatizat în Germania în contextul crizei datoriei, în care cancelarul Angela Merkel este sub presiune pentru a apăra interesele contribuabililor germani, fiind criticată totodată în străinătate din cauza lipsei sale de solidaritate. Dar chiar cotidianul popular Bild, care profită din plin de pe urma unor astfel de comparaţii, s-a întrebat “dacă într-adevăr calculul este corect ?”. “Există ceva cu care să ne batem capul”, comenta revista conservatoare Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung /FAS/, care consideră că cifrele prezentate “merită o mulţime de explicaţii”.
Faptul de a compara patrimoniile cu date diferite, uneori vechi, a fost criticat în mod deosebit. Astfel, valoarea reţinută în cazul patrimoniului imobiliar al spaniolilor datează din 2008. Or, aceasta s-a prăbuşit de atunci, odată cu spargerea bulei imobiliare. Studiul nu ia în calcul drepturile băneşti provenite din pensie, nici ajutoarele sociale, care reprezintă aproape singurul venit al unor gospodării modeste.
Compararea patrimoniului gospodăriilor, şi nu al indivizilor, pune de asemenea o problemă, în măsura în care valoarea sa medie este mai importantă în alte ţări europene decât în Germania, unde există multe persoane care trăiesc singure. Contactat vineri, un purtător de cuvânt al Bundesbank n-a dorit să facă comentarii. El a subliniat că studiul se referă mai întâi la Germania şi că, “pentru comparaţii internaţionale, va trebui să se aştepte cifrele Băncii Centrale Europene /BCE/”, care vor apărea în curând, scrie Agerpres.