Cu toate acestea, schimbările din zona de reglementare și intensificarea luptei anticorupție modifică perspectivele legate de riscuri, arată un studiu EY. Iar organizațiile trebuie să aibă în vedere aceste provocări: deși piețele emergente sunt foarte promițătoare și oferă oportunități din abundență, riscurile tot mai prezente legate de fraudă, mită și corupție rămân potențiale obstacole în calea creșterii lor.

Conform studiului EY care sondează percepția privind situațiile de fraudă în piețele emergente, printre care și România, 42% consideră că frauda și corupția reprezintă unele dintre cele mai mari riscuri pentru afacerile lor, față de 29% dintre respondenții de pe piețele dezvoltate. Peste 52% dintre participanții chestionați consideră că practicile legate de corupție sunt mai răspândite pe piețele emergente, unde se produc pe scară largă, comparativ cu 20% pe piețele dezvoltate.

Comparativ cu datele din ediția din 2012, nivelurile percepute de mită și corupție pe piețele emergente s-au dublat față de cele de pe piețele dezvoltate. Având în vedere creșterea nivelului de reglementare, eforturile de punere în aplicare și de respectare a conformității pe piețele emergente, este îngrigorător faptul că acest decalaj nu s-a redus.

16% dintre respondenții de pe piețele emergente au recunoscut că „a da mită este o practică obișnuită pentru a câștiga contracte”. În acest context, sondajul constată că există multe situații în care organizațiile, angajații sau reprezentanții consideră necesară o anumită formă de stimulare pentru o terță parte pentru a garanta supraviețuirea companiei.

„Activitățile cu risc ridicat includ obținerea de licențe, achizițiile, facturarea, plățile pentru materiale și consumabile. O mită poate varia, de exemplu, de la o mică sumă de bani pentru a facilita eliberarea mărfurilor din vamă, până la sute de mii de dolari pentru a câștiga o licitație publică pentru un proiect important de infrastructură”, se precizează în studiu.

Riscul de urmărire penală pentru companie trece dincolo de activitatea propriilor angajați legată de activitatea de corupție în relația cu reprezentanții terțelor părți, extinzându-se asupra distribuitorilor, agenților sau partenerilor.

 

Mai mult, raportul EY arată că sunt încă mulți directori care cred că este acceptabilă acordarea de plăți în numerar în schimbul unor avantaje comerciale. 19% dintre respondenții din piețele emergente au considerat că acest lucru ar putea fi justificat, comparativ cu doar 6% pe piețele dezvoltate.

În multe țări, tradițiile culturale, cum ar fi mesele, oferirea de cadouri și divertisment de calitate sunt considerate a fi parte integrantă a relațiilor de business. Cu toate acestea, astfel de practici au devenit mult mai puțin obișnuite în ultimii ani, în special în piețele dezvoltate. În piețele emergente, încercarea de a obține un avantaj comercial prin oferirea unor astfel de dovezi de ospitalitate înainte de a încheia o afacere sau un contract important, pun companiile și pe directorii acestora sub riscul potențial de a fi considerați responsabili de dare de mită în temeiul legislației anticorupție în vigoare.

Studiul identifică și o serie de factori economici care pot determina situații de fraudă. În majoritatea piețelor emergente, există o diferență semnificativă între veniturile angajaților din sectorul privat și ale celor din sectorul public, iar tentația celor din sectorul public de a dobândi un câștig personal poate fi mult mai mare.

În general, directorii de corporații din piețele emergente afirmă că au văzut doar o ușoară îmbunătățire a mediului de afaceri în privința fraudei și corupției în ultimii patru ani. În unele țări au avut loc schimbări semnificative de percepție legate de practicile de fraudă și corupție. De exemplu, în România această percepție a scăzut de la 46% la 34%, iar în India de la 67% la 40%.

Prin urmare, un demers important pe care companiile multinaționale care operează pe piețele emergente trebuie să-l susțină este asimilarea și aplicarea mai riguroasă a legislației locale anticorupție în procedurile interne și externe.

Din punct de vedere juridic, majoritatea țărilor, inclusiv multe din piețele emergente, au politici anti-corupție înglobate în legislația lor de mulți ani și le aplică din ce în ce mai riguros. O parte au semnat Convenția ONU împotriva corupției și multe au semnat, de asemenea, Convenția anti-corupție a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

 

„Într-un mediu din ce în ce mai competitiv, în care suntem martorii folosirii tehnologiei ca facilitator al conduitei imorale, rolul managementului devine vital în redefinirea agendei legate de etică și în actualizare programelor de conformitate pe baza analizei datelor, pentru a minimiza erorile de integritate. Astfel încât, tehnologia să fie utilizată în detectarea și preîntâmpinarea faptelor ilicite. În același timp, companiile trebuie să se asigure că au implementat proceduri de raportare adecvate, inclusiv mecanisme de semnalare a neregulilor care să sprijine procesul de recepționare a acuzațiilor de fraudă din partea angajaților și a altor terți”, spun autorii studiului.

În concluzie, deși statele au introdus în legislația lor din ce în ce mai multe prevederi anticorupție, iar organizațiile investesc mai mult în programele lor de conformitate, lupta nu s-a încheiat, concluzionează specialiştii EY.