Consultanţii au luat în considerare a serie de 25 de factori precum vârsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi vârsta.
În mod surprinzător, veniturile personale şi familiale nu au o influenţă relevantă asupra sumei cheltuite într-un centru comercial, fapt datorat unei fluctuaţii importante generate de persoanele fară venituri care fac cumpărături, dar şi unui conservatorism exagerat pentru o parte a segmentului de populaţie cu venituri mari.
În ceea ce priveşte impactul numărului de magazine vizitate asupra coşului de cumpărături, statisticile arată că, pentru fiecare magazin vizitat, un client cheltuie, în medie, între 5 şi 25 de lei în plus. Variaţia între 5 şi 25 lei per magazin vizitat reflectă capacitatea retailerilor de a converti traficul şi vizitele în vanzări. O medie scazută a sumei indică faptul că centrul comercial atrage trafic, însă mixul de locatari nu reuşeşte să fructifice acest potenţial pe masură. La polul opus, o medie de 25 lei indică faptul că centrul comercial trebuie să se concentreze pe creşterea traficului, conversia în cumpărături fiind excelentă.
Vârsta şi frecvenţa vizitelor sunt factorii care completează formula coşului de cumpărături şi o influenţează negativ.
Concret, persoanele mai în vârstă care au acelaşi comportament cu segmentul mai tânar în ceea ce priveşte timpul şi numărul de magazine vizitate, au în medie coşuri de cumpărături mai mici. Fiecare an în plus are un impact între -0,1 şi -0,3 lei asupra coşului de cumpărături. Frecvenţa, pe de altă parte, este un rău necesar care, la nivel de volum pe o perioadă mai mare de timp, maximizează suma atrasă de centrul comercial de la o persoană. O persoană care vizitează mall-ul de două ori pe săptămână are un coş de cumpărături cu până la 40 lei mai mic decât o persoană care, în medie, vizitează mall-ul o dată pe săptămână.
„Aplicarea setului de cercetări Retail Metrics în 10 centre comerciale din Bucureşti şi din ţară a relevat o serie de concluzii interesante pentru dinamica retailului din România. De exemplu, maximizarea numărului de magazine vizitate prin promovarea internă, tradusă în vanzări încrucişate între magazine, sau o mai bună vizibilitate a promoţiilor în mall, ar trebui să fie una dintre priorităţile centrelor comerciale. De asemenea, deţinerea unei informaţii exacte legată de cifra de afaceri generată de creşterea timpului petrecut într-un centru comercial, dă o nouă dimensiune evaluării investiţiilor”, arată Sebastian Mahu, directorul departamentului de property management al DTZ Echinox.
Românii ar putea avea 50 de branduri noi
Românii s-ar putea bucura de 50 de retaileri noi din Franţa, Spania, Italia, Germania şi Turcia. Aceştia analizează piaţa locală şi sunt interesaţi de deschiderea unor magazine noi.
„Aproape 40% dintre retailerii interesaţi de Europa Centrală şi de Est analizează piaţa din România. Dintre aceştia, 50 sunt retaileri noi, majoritatea provenind din Franţa, Spania, Italia, Germania şi Turcia. De asemenea, ţara noastră se află şi în vizorul unei părţi semnificative dintre dezvotatorii prezenţi la MAPIC – circa 30% dintre companiile care vizează CEE şi-au manifestat interesul specific pentru ţara noastră”, a declarat Liana Dumitru, director asociat în cadrul departamentului de retail al Colliers International, prezentă la ediţia din acest an a Târgului Internaţional de Retail şi Real Estate MAPIC de la Cannes.
Volumul de investiţii în retail la nivelul Europei a atins 16,2 mld. euro în ultimele şase luni ale anului – o creştere medie de 14% comparativ cu anul precedent, potrivit unei analize a Colliers International. Cea mai mare creştere a volumului investiţiilor, de 50% de la an la an, este înregistrată în Europa Centrală şi de Est.
Daca, la nivel continental, Marea Britanie îşi menţine statutul de cea mai atractivă destinaţie pentru investitori, cu o pondere de 33% din capitalul atras în trimestrul doi şi trei, în Europa Centrală şi de Est, topul este dominat de Rusia şi Polonia, având fiecare o cotă de 6%, respectiv 5% din volumul european al investiţiilor.
