Sistemul Medical MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, anunță primele concluzii ale studiului realizat în parteneriat cu Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina din București, privind dinamica anticorpilor dobândiți de pacienții diagnosticați cu COVID-19 și validarea unor teste de diagnostic.
Studiul a fost lansat la începutul lunii mai și își propune să urmărească evoluția apariției anticorpilor pe o perioadă de 7 luni, concluziile finale urmând să fie anunțate la sfârșitul acestui an. Până în momentul de față, studiul a fost derulat pe un eșantion de 148 pacienți confirmați pozitiv prin testul RT-PCR, aflați în etape diferite ale testărilor pentru anticorpi, fiind prelevante 294 de probe care fac obiectul analizei realizată de echipa de cercetare MedLife, în colaborare cu Insitutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina.
Rezultatele preliminare au la bază trei metode serologice de testare pentru anticorpi: Chemiluminiscența pentru determinarea anticorpilor IgG, ECLIA pentru determinarea anticorpilor totali și ELISA pentru determinarea anticorpilor IgG și IgM.
Serologia IgM nu este utilă în diagnosticarea infecției acute cu virusul SARS-CoV-2. Între cele trei metode de detectare a anticorpilor nu sunt diferențe semnificative.
Concluziile preliminare ale cercetării indică faptul că testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic, aceștia dezvoltându-se aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenți în unele cazuri. Astfel, spre deosbire de alte infecții, unde apariția anticorpilor IgM este timpurie și atestă o infecție acută, testările având și capacitate de diagnostic, în cazul COVID-19 s-a remarcat o apariție mai târzie a acestui tip de anticorpi.
“Între cele trei metode nu sunt diferențe semnificative. Serologia IgM nu poate fi folosită pentru diagnosticul infecției acute, deoarece acești anticorpi fie nu apar, fie apar odată cu IgG. Anticorpii IgG au apărut mai devreme la pacienții de la Matei Balș (fiind prezenți la vizita 0, la internare), față de pacienții de la Colentina (la vizita 1, 7 zile), diferența fiind explicată fie de severitea bolii (anticorpii au apărut mai târziu sau deloc la asimptomatici), fie pentru că pacienții internați la Matei Balș au avut o evoluție mai îndelungată înaintea internării. Analiza detaliată a datelor va confirma una sau cealaltă dintre ipoteze”, a spus dr. Cristian Băicuș, medic primar medicină internă, Spitalul Clinic Colentina, şeful Secţiei Medicală II, Profesor universitar UMF Carol Davila, Bucureşti.
Deși nu s-a realizat analiza în funcție de forma clinică (asimptomatic, ușoară, medie, severă), sunt șanse ca la pacienții asimptomatici proporția celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică.
Până în prezent au fost prelevate între două și patru probe de la subiecții implicați în studiu, în diferite etape ale evoluției simptomatologiei. Astfel, s-a observat că detectarea anticorpilor IgG este mai puțin probabilă la pacienții aflați în apropierea momentului debutului simptomelor, în timp ce pacienții care prezintă simptomatologie de cel puțin 14 zile au dezvoltat anticorpi în proporție de 86%.
„Testările realizate până acum ne-au arătat o variație a prezenței anticorpilor în funcție de momentul testării în raport cu debutul simptomelor. Analizând pacienții înrolați atât cu simptomatologie ușoară, medie, cât și severă, cu o durată a simptomelor cuprinsă între o zi și 73 de zile, am remarcat că 22,5% dintre pacienții care au avut simptome mai puțin de 7 zile au dezvoltat anticorpi IgG, procentul crescând la 69,5%, în cazul pacienților cu durata simptomatologiei între 7 și 14 zile și ajungând la 86% pentru pacienții care au prezentat simptomatologie de mai mult de 14 zile. În privința anticorpilor de tip IgM, cel mult 39% dintre pacienții, cu durata simptomatologiei între 7 și 14 zile, au avut testul pozitiv. Proporția rezultatelor IgG (pozitive sau negative) concordante a fost cea mai mare pentru chemiluminiscență și ELISA. Urmează să analizăm datele colectate în funcție de forma clinică de boală”, a adăugat Conf. Dr. Adriana Hristea, investigator principal al studiului la Insitutul Matei Balș, medic primar boli infecțioase, șef secție Adulți 4.
Sensibilitatea testelor pentru identificarea anticorpilor IgG este bună la pacienții cu durata simptomelor mai mare de 14 zile.
Reprezentanții MedLife au făcut deja cunoscută intenția de a continua demersurile de cercetare, atât pe cont propriu, cât și în parteneriat cu instituții publice de renume.
“Parteneriatul cu Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina ne onorează și ne aduce cu un pas mai aproape de unul dintre obiectivele centrului de cercetare MedLife, acela de a contribui cu resurse autohtone, neimportate, în lupta cu această pandemie. Vom continua să investim în proiecte de cercetare și să ne unim forțele cu parteneri puternici, ghidați de o misiune comună, să facem România bine” a declarat Mihai Marcu, CEO și Președinte MedLife Group.
Acesta este cel de-al patrulea studiul realizat de echipele de cercetare MedLife de la începutul pandemiei. Primul s-a desfășurat la nivel național și a făcut referire la gradul de imunizare naturală a populației pentru COVID-19, în timp ce următorul s-a concentrat pe gradul de imunizare naturală a populației din muncipiul Suceava. În cadrul celui de-al treilea studiu, echipa de cercetare MedLife a obținut o serie de informații asupra întregului genom al virusului SARS-CoV-2 care circulă în România
