Astronomii cred, în schimb, că planeta-fantomă era, de fapt, un nor de praf – rămas în urma unei coliziuni cosmice – care de atunci s-a extins atât de mult încât a devenit invizibil. La momentul la care exoplaneta cunoscută sub numele de Fomalhaut b a fost descoperită, la mijlocul anilor 2000, evenimentul a făcut istorie, devenind una dintre primele lumi din afara sistemului nostru solar observată direct.

Cercetătorii au dedus anterior existenţa planetelor prin efectele lor asupra stelelor sau a umbrelor lor pe măsură ce se deplasau în faţa stelelor, însă această formaţiune despre care s-a crezut că este o planetă a fost monitorizată mulţi ani cu telescopul spaţial Hubble al agenţiei spaţiale americane NASA.

Potrivit Agerpres, astronomii susţin acum că această ipotetică planetă a fost de fapt rezultatul ciocnirii a două planete. În urma acestui eveniment, a rezultat un nor de particule fine de praf vizibil prin spaţiu – şi considerat drept planetă de către astronomii de pe Pământ, de la distanţa de 25 de ani lumină.

Deşi concluzia presupune că descoperirea iniţială a fost greşită, ea deschide o perspectivă complet nouă – şi poate mai surprinzătoare – privind o astfel de ciocnire. Cu toate că imaginile telescopului Hubble se pare că nu prezintă o planetă, ele relevă însă urmările presupusei coliziuni, oferind oamenilor de ştiinţă ocazia de a cerceta un nou fenomen.

„Aceste coliziuni sunt extrem de rare, de aceea această descoperire este importantă, pentru că reuşim să vedem urmările uneia”, a declarat Andras Gaspar, astronom la Observatorul Steward al Universităţii din Arizona şi autor principal al studiului. „Credem că am fost la locul potrivit şi la momentul potrivit pentru a asista la un astfel de eveniment puţin probabil cu telescopul spaţial Hubble al NASA„, a adăugat el.

„Sistemul stelar Fomalhaut este laboratorul de testare suprem pentru toate ideile noastre despre modul în care evoluează exoplanetele şi sistemele stelare”, a declarat George Rieke, profesor de astronomie la Observatorul Steward. „Avem dovezi despre astfel de coliziuni în alte sisteme, dar nu s-a mai observat ceva de această magnitudine în sistemul nostru solar. Aceasta este un model al modului în care planetele se distrug reciproc” a notat specialistul.

Oamenii de ştiinţă – al căror studiu a fost publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences – au ajuns la această concluzie după ce au descoperit o serie de caracteristici neobişnuite ale presupusei exoplanete. Faptul că putea fi observată în lumina vizibilă era ciudat, având în vedere că orice exoplanetă ar trebui să fie prea mică pentru a reflecta suficientă lumina şi să fie astfel văzută. Pe de altă parte, căldura sa nu putea fi observată în infraroşu, iar cercetătorii se aşteptau ca orice planetă să fie suficient de caldă pentru a străluci în acest mod.

Iniţial, cei care susţin existenţa planetei au argumentat că aceasta ar putea avea un înveliş sau un inel de praf care o înconjoară, rezultat în urma unei ciocniri. Însă, imagini noi au subliniat argumentele conform cărora planeta nu există deloc.

Imaginile Hubble din 2014 arătau că planeta dispăruse complet. Anterior, aceasta începuse să dispară. „În mod clar, Fomalhaut b făcea lucruri pe care o planetă bona fide (de bună credinţă, n.a.) nu ar trebui să le facă”, a adăugat Gaspar.

În schimb, noul studiu avansează ideea că planeta a fost de fapt praful aflat în extindere lentă, rezultat în urma unei coliziuni petrecută cu mult timp în urmă, care a trimis praful în spaţiu. Formaţiunea a dispărut treptat, pe măsură ce norul de resturi s-a extins până a devenit atât de mare încât nu mai putea fi văzut, iar oamenii de ştiinţă estimează în prezent că acesta ar avea o dimensiune mai mare decât orbita Pământului în jurul Soarelui.

Cercetătorii vor continua să observe sistemul Fomalhaut cu telescopul James Webb, programat pentru lansare în 2021, se arată în studiu.