Studiu: Schimbările climatice vor transforma efectele de răcire ale erupțiilor vulcanice
Cu toate acestea, efectele de răcire ale erupțiilor mici și mijlocii ar putea scădea cu până la 75%. Deoarece aceste erupții mai mici sunt mult mai frecvente, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă efectul net va fi încălzirea sau răcirea suplimentară.
Unde și când un vulcan erupe nu este ceva ce putem controla, dar pe măsură ce atmosfera se încălzește din cauza schimbărilor climatice, nuanțele de cenușă și gaz emise de erupțiile vulcanice mari, dar rare, vor crește din ce în ce mai mult. Schimbările climatice vor accelera, de asemenea, transportul materialului vulcanic – sub formă de picături mici, strălucitoare numite aerosoli de sulfat vulcanic – de la tropice la latitudini superioare.
Pentru erupții mari, efectul combinat al acestor fenomene va face ca ceața creată de aerosolii vulcanici să blocheze mai multă lumină solară să ajungă la suprafața Pământului, amplificând în cele din urmă răcirea temporară cauzată de erupțiile vulcanice. Rezultatele sunt raportate în revista Nature Communications.
Efecte resimțite la nivel mondial
Când Muntele Pinatubo din Filipine a izbucnit în 1991, efectele au fost resimțite la nivel mondial. Piumul de la erupție – al doilea ca mărime al secolului XX – a ajuns la peste 30 de kilometri în cer, formând un strat de ceață globală. În 1992, această ceață a făcut ca temperaturile globale să scadă cu până la 0,5 grade Celsius. În comparație, activitățile umane au încălzit temperaturile globale cu peste 1 grad Celsius din 1850, arată phys.org.
Cu toate acestea, efectul aerosolilor vulcanici persistă doar unul sau doi ani, în timp ce gazele cu efect de seră antropice vor afecta clima timp de secole.
„Dincolo de datele pe care le avem de la erupții recente precum Pinatubo, putem vedea și efectul de răcire al vulcanilor care se întorc cu două mii de ani în urmă de la informațiile conținute în inelele copacilor”, a declarat dr. Thomas Aubry de la Cambridge’s Department of Geography, primul autor al lucrării . „Cu toate acestea, am vrut să analizăm întrebarea din unghiul opus: cum ar putea un climat de încălzire să afecteze răcirea de la erupțiile vulcanice?”
Plumele vulcanice se ridică ca niște baloane cu aer cald: continuă să se ridice la o înălțime unde sunt în mod natural plutitoare. Studiul de la Cambridge a analizat cât de ridicat în atmosferă aceste pene pot crește și pot fi transportate la nivel global în diferite scenarii de încălzire.
Cercetătorii au folosit modele climatice globale combinate cu modele de pană vulcanică pentru a simula modul în care aerosolii emiși de erupțiile vulcanice ar putea fi afectați de schimbările climatice.
Ei au descoperit că, pentru erupții mari precum Muntele Pinatubo, care apar de obicei o dată sau de două ori pe secol, schimbările climatice vor face ca penele să crească mai sus și aerosolii să se răspândească mai repede pe glob, rezultând un efect de răcire amplificat cu 15%. Se așteaptă ca modificările temperaturilor oceanului să amplifice și mai mult răcirea, iar topirea stratelor de gheață este, de asemenea, proiectată pentru a crește frecvența și dimensiunea erupțiilor vulcanice în locuri precum Islanda.
Efect redus cu 75%
Cu toate acestea, pentru erupții de dimensiuni moderate, cum ar fi erupția Nabro din 2011 din Eritreea, care apar de obicei pe o bază anuală, efectul va fi redus cu aproximativ 75% într-un scenariu de încălzire high-end. Acest lucru se datorează faptului că înălțimea tropopauzei – granița dintre troposferă și stratosfera de deasupra acesteia – este prevăzută să crească, ceea ce face ca penele vulcanici să ajungă mai greu la stratosferă. Aerosolii din penele vulcanice limitate la troposferă sunt spălate de precipitații în câteva săptămâni, făcând impactul lor climatic relativ minor și mult mai localizat.
Autorii speră să adune mai mulți vulcanologi și oamenii de știință din domeniul climei pentru a înțelege nu numai mecanica din spatele creșterii penelor vulcanice și ciclul de viață al aerosolilor, ci și modul în care modificările frecvenței și magnitudinii erupției, determinate de deglaciație și precipitații extreme, vor modela efectele climatice viitoare ale erupțiilor vulcanului.
Sursă foto: Dreamstime
