Concluziile aparțin unui studiu realizat, pentru Provident Financial România, de Novel Reaserch. La nivel cantitativ, studiul a implicat 1002 repondenți, reprezentantivi la nivel național.

Contextul este dat de intenția mai multor parlamentari de a plafona Dobânda Anuală Efectivă (DAE) aplicată de bănci și IFN-uri pentru credite. Proiectul pare susținut și de PSD, chiar astăzi, ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, ținând să precizeze, în fața bancherilor, la Profit Financial Forum,  că dobânzile pe care le plătesc românii sunt mai mari decât în alte țări.

Inițiativa legislativă aparține deputatului Daniel Zamfir și a fost contestată atât de bănci cât și de IFN-uri în principal din cauza faptului că nu are în spate în studiu clar de impact. În prezent, inițiativa legislativă nu se mai află pe ordinea de zi în Parlament, dar inițiatorii nu au renunțat la intenție.

Unul dintre minusurile proiectul de act normativ îl constituie, în opinia IFN-urilor, faptul că nu se fac o distincție între tipul de credite date de bănci (în general credite mari, pe termen mediu și lung) și cele date de IFN (credite mici, pe termene scurte, de multe ori acordate celor care nu se califică pentru un credit bancar).

Concret, arată studiul Provident, deși circa 40% dintre români nu au o părere bună despre IFN, aproape 70% dintre ei spun că o reglementare care să afecteze grav aceste firme nu ar face decât să direcționeze clienții către creditori nereglementați sau ilegali, în traducere “cămătari”.

Circa 62% dintre cei intervievați consideră că IFN-urile sunt cea mai sursă de finanțare pentru românii care  nu se califică pentru un credit bancar.

“2018 a fost marcat de foarte multe discuții cu privire la nevoia de a revizui cadrul de reglementare în industria financiară din România. Știm că au fost ridicate semne de întrebare cu privire la integritatea și calitatea unor jucători din industria non-bancară, ceea ce a creat o percepție negative la nivelul întregului sector. Totuși, această percepție nu este generală și am simțit nevoia să aducem și perspectiva consumatorilor în dezbaterea referitoare la ce poate fi îmbunătățit în industrie. Sperăm că, astfel, se va ajunge la o abordare echilibrată, care servește interesele consumatorilor și evită posibilele efecte negative neintenționate,” spune Botond Szirmak, directorul pentru regiunea de sud est al IPF, compania mama a Provident.

 

Cum văd românii băncile și IFN

Atunci când vine vorba despre cum privesc relaţia lor cu instituţiile financiare, românii identifică atât avantaje, cât şi dezavantaje. Dacă băncile sunt considerate rigide, prea birocratice şi cu un proces lent în acordarea împrumuturilor, românii cred că IFN-urile sunt mai flexibile, mai puţin birocratice şi acordă creditele mai rapid. Pe de altă parte, românii consideră că băncile au o gamă mai variată de produse, sunt mai sigure şi au dobânzi mai mici. Asta în timp ce dobânzile aplicate de IFN-uri sunt considerate a fi mari şi sunt, deci, un minus al acestor tipuri de împrumuturi.

De altfel, românii care au accesat credite în ultimii 3 ani consideră că cele mai importante criterii în alegerea unui creditor sunt valoarea ratei și nivelul dobânzii. În timp ce, pentru clienții băncilor, tipul dobânzii este al treilea factor ca importanță, pentru clienții IFN-urilor, factorii care dau claritate și predictibilitate sunt mai importanți: perioada de rambursare și suma totală de rambursat. Valoarea DAE este penultimul criteriu ca importanţă în alegerea creditorului atât pentru clienţii băncilor, cât şi pentru clienţii IFN-urilor.

Ce fel de împrumuturi se caută

În ceea ce priveşte produsele financiare pe care le-au folosit în ultimii trei ani, aproape 30% dintre români spun că şi-au făcut un card de credit. Pe locul doi în clasament sunt creditele sub 15.000 de lei, accesate de 1 din 5 români. Peste 13% au contractat un împrumut de peste 15.000 de lei şi doar 6% dintre respondenţi au făcut un credit ipotecar.

Dintre respondenţii care au încercat să ia un credit în ultimii trei ani, mai mult de 87% afirmă că niciodată nu împrumută mai mult decât îşi pot permite să ramburseze confortabil, 84% se gândesc serios înainte să ia un credit şi 72% se împrumută doar când este absolut necesar. Doar puţin peste 10% spun că iau împrumuturi sub impulsul momentului.

Majoritatea românilor care au luat un împrumut sub 15.000 de lei în ultimii trei ani, au folosit banii pentru îmbunătăţiri în locuinţă, refinanţarea altor împrumuturi sau achiziţionarea unei maşini sau a unei locuinţe. De asemenea, creditele au fost contractate pentru îngrijiri medicale sau evenimente în familie (nuntă, botez etc.). Dintre cei care nu s-au împrumutat în ultimii trei ani, dacă ar fi să o facă, majoritatea ar folosi banii pentru îngrijiri medicale, să acopere cheltuielile pentru un eveniment tragic în familie, îmbunătăţiri în locuinţă sau educaţia copiilor. Întrebaţi despre impactul unei măsuri de plafonare a DAE, românii cred că efectele negative s-ar răsfrânge cu precădere asupra celor aflaţi în situaţii sensibile: probleme medicale sau decesul cuiva din familie.

Studiul a fost realizat în septembrie 2018 de către compania independentă de cercetare Novel Research şi a avut două componente distincte: o cercetare cantitativă şi o cercetare calitativă. Pentru cercetarea cantitativă, eşantionul a fost de 1002 respondenţi, reprezentantiv la nivel național inclusiv pentru zona rurală, iar pentru cea calitativă au avut loc discuţii cu patru grupuri distincte de consumatori.